În România, peste 25% din populație se află în situația de a nu avea suficientă hrană, în timp ce risipa alimentară este extrem de mare. Banca de Alimente face apel la cei care dispun de surplusuri alimentare să contribuie la reducerea acestei discrepanțe, subliniind că mâncarea salvata poate să hrănească pe cei vulnerabili.
Organizația a atras atenția asupra faptului că hrana donată poate transforma viețile celor care se confruntă cu lipsuri, oferind nu doar hrană, ci și un sentiment de comunitate și solidaritate. Conform datelor, în România, 27.4% din populație se află în risc de sărăcie sau excluziune socială, ceea ce face ca intervențiile de acest gen să fie esențiale.
Modelul Băncii de Alimente se bazează pe eficiența simplă: fiecare leu donat ajută la salvarea unui kilogram de alimente, echivalentul a două mese pentru cei în nevoie. Această abordare ajută la reducerea risipei alimentare și la asigurarea hranei pentru mii de români care se confruntă cu nesiguranța zilei de mâine.
Surplusul alimentar provine nu doar din gospodării, ci și din activitatea companiilor, inclusiv din agricultură, procesare și retail. Rămășițele alimentare pot fi generate de stocuri excedentare, produse cu ambalaje deteriorate sau mărfuri aproape de data de expirare, dar care rămân sigure pentru consum.
Prin colaborarea cu companiile, Banca de Alimente asigură preluarea rapidă a acestor produse, care sunt apoi distribuite către organizații caritabile. În prezent, 910 ONG-uri beneficiază de aceste alimente, ajutând comunități vulnerabile, cum ar fi adăposturile, cantinele sociale și centrele de zi.
În ultimii zece ani, Banca de Alimente a reușit să colecteze aproape 49.000 de tone de produse, transformându-le în peste 96 de milioane de porții de hrană pentru cei în nevoie. Această inițiativă demonstrează că economia circulară poate avea un impact semnificativ în lupta împotriva sărăciei și a risipei alimentare.
În acest context, Banca de Alimente invită companiile să integreze donarea surplusului în activitățile lor zilnice, subliniind că legislația oferă facilități fiscale pentru această practică. Astfel, mâncarea poate să își îndeplinească adevărata misiune: aceea de a hrăni oameni, nu de a deveni deșeu.
