Pe lângă multe alte efecte, un număr tot mai mare de case rămân neocupate. Conform celor mai recente statistici oficiale, în București sunt peste 200.000 de locuințe goale, iar în întreaga țară se estimează că există aproximativ 2,5 milioane de locuințe în care nu mai locuiește nimeni.
Dacă în anul 1925, în România se nășteau aproape 500.000 de copii, anul trecut s-au înregistrat sub 150.000 de nașteri, conform Institutului Național de Statistică. Sporul natural negativ, care persistă de mulți ani, pune o presiune semnificativă asupra sistemului social și economic al țării.
Dan Petre, sociolog, afirmă: „În curând, generația decrețeilor va ieși la pensie, iar piramida demografică este inversată. Aceasta va pune o presiune considerabilă asupra economiei în general și asupra sistemului de pensii, afectând astfel sistemul financiar.”
Situația se reflectă și în numărul de apartamente sau case pustii. În peste 2,5 milioane de locuințe din România nu mai trăiește nici măcar o persoană.
Impactul demografic asupra locuințelor
De exemplu, pe o stradă din Sectorul 2 al Capitalei, există locuințe în care nu mai stă nimeni. Potrivit INS, în București sunt peste 200.000 de case sau apartamente care au rămas goale, deși unele dintre ele arată impecabil din exterior. Această imagine devine tot mai comună, având în vedere că, în fiecare lună, România pierde mii de cetățeni.
În luna februarie, de exemplu, s-a înregistrat un spor natural negativ, cu 10.000 de nașteri, cu aproape 1.000 mai puțin decât în aceeași lună din 2024. În același timp, peste 20.600 de români au decedat.
Un localnic observă: „Toate casele erau locuite. Au fost case unde nu a venit nimeni și care au rămas părăsite și degradate. Aici sunt doar o mică parte pe această stradă în capăt.”
Posibilități de reutilizare a locuințelor abandonate
Casele abandonate ar putea fi preluate de stat și folosite, de exemplu, ca locuințe sociale. Totuși, procedura de preluare este complicată.
Matei Sumbascu, președintele asociației RiRise, subliniază: „Ar trebui să existe un fond de locuințe la care putem apela în caz de dezastru. Statul ar trebui să utilizeze programele existente și să înțeleagă câte locuințe libere sunt disponibile în societate, precum și cum ar putea acestea să ajungă în grija sa.”
Radu Opaina, de la Federația Asociațiilor de Proprietari din România, adaugă: „Aceste locuințe acumulează cheltuieli de întreținere și datorii, generând mari probleme asociaților de proprietari și vecinilor. În cele din urmă, prin eforturi din partea asociației, se ajunge la executarea silită a acestor apartamente pentru recuperarea prejudiciilor, sau, în cel mai bun caz, se identifică moștenitorul sau proprietarul de drept care este sancționat.”
Potrivit ultimului recensământ din România, numărul locuințelor neocupate a crescut cu 70% în decurs de 10 ani.
