România a făcut progrese semnificative în ultimele două decenii de la aderarea la Uniunea Europeană, însă aceste avansuri au adus și dezechilibre economice considerabile. Viceguvernatorul BNR, Cosmin Marinescu, subliniază necesitatea unui parcurs ferm în consolidarea fiscal-bugetară, având în vedere creșterea alarmantă a datoriilor publice. În Uniunea Europeană, datoria publică a depășit 80% din PIB, iar în cazul României, acumularea rapidă a datoriei în ultimii ani a fost de trei ori mai mare comparativ cu perioada anterioară pandemiei.
Cheltuielile cu dobânzile sunt estimate la 3% din PIB în bugetul actual, ceea ce înseamnă că aceste cheltuieli depășesc deficitul pe care România își propune să-l atingă. Marinescu a accentuat importanța curățării bugetului public de incertitudini și compromisuri, sugerând că politica fiscală ar trebui să se concentreze pe reducerea diferenței de TVA.
Un alt aspect important este calitatea investițiilor și a cheltuielilor publice, care trebuie să susțină o creștere economică robustă. România are nevoie de o revigorare a creșterii economice pentru a tempera atât deficitele, cât și povara datoriilor publice.
Marinescu a menționat că politicile trebuie să se concentreze pe domenii esențiale precum sănătatea, educația și apărarea, având în vedere că o proporție semnificativă a tinerilor de 15 ani manifestă carențe în educație din cauza alocărilor bugetare insuficiente. Reformele sunt esențiale pentru asigurarea sustenabilității economice, iar politicile sociale trebuie să fie ancorate în realitățile demografice actuale.
Un alt punct de alarmă este disciplina financiară din companiile de stat și dependența acestora de bugetul public, aspecte care afectează stabilitatea financiară a țării.
