Surse oficiale au confirmat pentru Știrile Pro TV că documentul arată că România nu a implementat suficiente măsuri pentru a reduce deficitul bugetar excesiv, confruntându-se cu dezechilibre economice grave, accentuate în ultimul an.
Dacă autoritățile nu propun rapid un plan credibil de reducere a cheltuielilor, România se expune riscului de sancțiuni, inclusiv tăierea fondurilor europene.
Situatia este alarmantă. România trebuie să adopte rapid măsuri eficiente pentru a reduce deficitul bugetar; altfel, riscă sancțiuni ce pot conduce la pierderea unor fonduri europene. Deși nu se va întâmpla imediate, această posibilitate există.
Comisia Europeană va publica, marți (4 iunie), o analiză economică a statelor membre, iar România se distinge negativ, având cel mai mare deficit bugetar din Uniunea Europeană. Cheltuielile publice au crescut semnificativ în ultimul an, în special în perioada electorală, fără ca statul să genereze surse noi de venit. Deficitul a depășit deja nivelul de anul trecut, în aceeași perioadă. Dacă vor continua pe această direcție, fără măsuri fiscale suplimentare, deficitul bugetar al României ar putea ajunge la 8,6% din PIB în 2025, în condițiile în care Guvernul s-a angajat în fața Comisiei Europene să-l mențină sub 7%.
Contextul actual
Bruxelles-ul ne-a oferit un răgaz până acum, dar așteaptă urgent planul de măsuri fiscale de la guvern. Politic, este necesar să demonstrăm stabilitate și să formăm cât mai repede un nou executiv. Premisele nu sunt foarte optimiste, însă. Datele analizate de EU Matrix – o platformă independentă din Bruxelles care oferă analize ale tendințelor politice bazate pe date statistice – arată că România are cea mai scurtă durată medie de guvernare din Uniunea Europeană în ultimii 10 ani. În medie, guvernele românești rezistă mai puțin de un an.
Discutăm despre situația din România cu europarlamentarul Eugen Tomac și Doru Frânțescu, fondator EU Matrix.
Opiniile specialiștilor
Eugen Tomac, europarlamentar: "Din păcate, timp de un an și jumătate am avut crize politice repetate. Aceste evenimente au impactat măsurile asumate de România în relația cu Comisia Europeană, în ceea ce privește reducerea deficitului, lucru care nu s-a materializat. Criza politică de anul trecut s-a prelungit, ceea ce ne-a pus în imposibilitatea de a propune un plan credibil de măsuri în perioada imediat următoare."
"Administrația prezidențială este în contact cu Comisia, și sperăm ca acest lucru să devină posibil în zilele următoare, când vom avea un nou guvern investit, cu puteri depline, capabil să îndeplinească angajamentele negociate de partide în grupurile de lucru."
Doru Frânțescu, fondator EU Matrix: "Din păcate, situația nu este ușoară. Trebuie să plasăm lucrurile într-un context european pentru a înțelege că ceea ce se întâmplă în România nu este complet izolat. În toate țările Uniunii Europene, guvernele cad din ce în ce mai repede, iar România se remarcă negativ și la acest capitol. România are nevoie urgent de stabilitate politică și credibilitate."
"Această stabilitate se creează printr-un guvern cu o majoritate solidă în Parlament, dar este necesar și ca acesta să aibă o legitimitate credibilă. Altfel, în contextul unei situații economice dificile, opoziția va câștiga capital politic pe termen lung, iar guvernul se va confrunta cu dificultăți semnificative."
Doru Frânțescu: "În medie, durata de viață a guvernelor din România este sub un an. Acest lucru reflectă frecvența cu care guvernele au fost nevoite să solicite un nou vot de încredere în Parlament, chiar dacă prim-ministrul a fost același."
Mai multe detalii pot fi aflate din clipul video de mai sus.
România, la un pas de procedura de deficit excesiv. Reforma fiscală este esențială pentru a nu pierde fondurile UE.
