În cadrul unei reuniuni recente a miniștrilor de resort, un oficial a subliniat că „nu mai poate exista dependență” în relația dintre țările NATO și Statele Unite. Acesta a insistat asupra necesității ca toate statele membre să aloce 5% din PIB pentru apărare.
Mesajul este susținut și de secretarul general al NATO. Până în prezent, 16 țări europene au activat derogarea oferită de Uniunea Europeană, care le permite să depășească temporar limitele deficitului pentru a spori cheltuielile în acest sector. Din păcate, România nu se numără printre acestea.
Mark Rutte, secretarul general al NATO, a prezentat o propunere ambițioasă: „Voi propune un plan de investiții globale, care va totaliza 5% din PIB ca investiție în apărare, din care 3,5% din PIB vor fi cheltuieli de apărare bazate pe costurile globale, iar 1,5% din PIB pe an vor fi destinate investițiilor legate de apărare și securitate, inclusiv infrastructura și industria.”
Această inițiativă a fost anunțată la Bruxelles, în cadrul unei conferințe de presă ce a avut loc după reuniunea miniștrilor Apărării din NATO, urmând a fi supusă aprobării liderilor la summitul de la Haga, programat pentru sfârșitul lunii.
Contextul declarațiilor este crucial, având în vedere că unele state membre, precum Italia, Spania, Belgia și Canada, încă se străduiesc să atingă obiectivul anterior de 2% din PIB.
Comisia Europeană le oferă țărilor membre, în mod excepțional, posibilitatea de a cheltui mai mult pe apărare, chiar dacă aceasta implică depășirea limitei deficitului bugetar. Există o clauză specială care permite guvernelor să aloce până la 1,5% din PIB suplimentar anual, timp de patru ani, exclusiv pentru cheltuieli militare. Multe state membre, de la Polonia și Ungaria, până la Belgia, Germania și Grecia, au profitat deja de această flexibilitate în contextul amenințărilor de securitate cauzate de războiul din Ucraina.
Cu toate acestea, România nu a activat încă această opțiune, motivul fiind un deficit bugetar foarte mare (aproape 9% din PIB în 2024, de peste trei ori mai mult decât limita impusă de UE de 3%).
Suspansul continuă în privința măsurilor de salvare a bugetului, care nu au fost încă definitivate.
