În cadrul unei reuniuni recente a miniștrilor de resort, un oficial a declarat că "nu se mai poate discuta despre dependență" în relația dintre țările NATO și Washington. Acesta a subliniat necesitatea ca statele membre să aloce 5% din PIB pentru apărare.
Mesajul este susținut și de către șeful NATO. 16 țări europene au activat derogarea oferită de Uniune, care le permite să depășească temporar limitele deficitului pentru a spori cheltuielile în acest sector. România, însă, nu se află printre acestea.
Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a avansat o propunere ambițioasă: "Voi propune un plan de investiție globală, care va totaliza 5% din PIB ca investiție în apărare: 3,5% din PIB pentru cheltuieli de apărare, bazate pe costurile globale, și 1,5% din PIB anual pentru investiții legate de apărare și securitate, inclusiv infrastructură și industrie."
Inițiativa a fost prezentată la Bruxelles, în cadrul unei conferințe de presă organizate după reuniunea miniștrilor Apărării din NATO. Aceasta va fi supusă aprobării liderilor în cadrul summitului de la Haga, programat pentru sfârșitul lunii.
În contextul actual, Pete Hegseth, secretarul Apărării al SUA, a transmis un mesaj clar pentru țările NATO: "Sunt aici pentru a mă asigura că fiecare stat membru înțelege ce are de făcut: toți trebuie să contribuie pentru obiectivele comune. Fiecare țară NATO trebuie să aloce 5% din PIB. Aceasta este o dovadă a recunoașterii amenințărilor. Statele Unite sunt mândre să fie alături de aliații lor, dar mesajul nostru rămâne clar: descurajare și pace prin forță! Nu există loc pentru dependență față de SUA!"
Aceste declarații vin în contextul în care unele state membre, precum Italia, Spania, Belgia sau Canada, încă depun eforturi pentru a atinge ținta anterioară de 2% din PIB.
Comisia Europeană permite, în mod excepțional, țărilor membre să cheltuie mai mult pe apărare, chiar dacă aceasta înseamnă depășirea limitei de deficit bugetar. Aceasta este o clauză care permite guvernelor să aloce până la 1,5% din PIB suplimentar anual, timp de patru ani, exclusiv pentru cheltuieli militare. Multe state membre – de la Polonia și Ungaria, până la Belgia, Germania sau Grecia – au profitat deja de această flexibilitate, având în vedere amenințările de securitate generate de războiul din Ucraina.
România, însă, nu a activat până acum această opțiune. Motivul este că țara se confruntă cu un deficit bugetar semnificativ (aproape 9% din PIB în 2024, de peste trei ori limita impusă de UE de 3%). Suspansul continuă, iar lista cu măsurile de salvare a bugetului nu este încă definitivată.
