Pe fondul unei scăderi continue a cotelor Dunării și a unor temperaturi ridicate, România se pregătește pentru o creștere a consumului de energie. Autoritățile au asigurat că necesarul energetic pentru populație și industrie va fi îndeplinit.
În Marea Neagră, se preconizează construirea unor parcuri eoliene cu turbine gigantice, destinate producerii de electricitate. Ministerul Energiei a inițiat o dezbatere pentru normele de concesionare a zonelor în care vor fi amplasate aceste parcuri. Prima fază a proiectului va viza o capacitate totală de aproximativ 3.000 de megawați, cu finalizare planificată pentru 2035, capacitate de două ori mai mare decât cea a centralei de la Cernavodă.
Conform estimărilor Băncii Mondiale, Marea Neagră are un potențial eolian de 76 de gigawați, ceea ce este de peste 50 de ori puterea reactoarelor de la Cernavodă. Valorificarea acestui potențial ar putea permite României să își acopere consumul energetic și să devină un exportator de electricitate, deși acest lucru depinde de investiții și condițiile meteorologice favorabile.
Până la realizarea parcurilor în mare, energia eoliană generată de instalațiile de pe uscat își dovedește deja importanța, contribuind la reducerea dependenței de electricitatea importată. Cristian Bușoi, secretar de stat în Ministerul Energiei, a menționat că se estimează o producție eoliană de 1.000 de megawați, ceea ce va reduce necesitatea de importuri.
În aceeași zi, consumul de electricitate a atins un vârf de aproximativ 7.000 de megawați, în condițiile în care producția internă a fost de circa 5.800 de megawați, restul fiind acoperit prin importuri. De asemenea, grupul energetic de rezervă de la Rovinari a fost reactivat pentru a susține sistemul energetic.
Pe fondul secetei severe, debitul Dunării a atins valori minime istorice, ceea ce a generat îngrijorări în rândul oamenilor de afaceri despre impactul economic. Conform datelor, debitul Dunării la intrarea în țară a fost de 1.350 de metri cubi pe secundă, semnificativ sub media multianuală.
