Fumul provenit de la vehiculele vechi afectează sănătatea noastră și amenință viitorul generațiilor următoare, în timp ce legislația continuă să întârzie în protejarea aerului și a vieților noastre. În București, un șofer pierde anual peste 150 de ore în trafic, înconjurat de mașini uzate, pe care alte țări le-au eliminat deja din circulație.
În România, există peste 8,4 milioane de autoturisme înmatriculate, dintre care 5,5 milioane au o vechime mai mare de 15 ani, ceea ce reprezintă 65% din total.
Unii proprietari de mașini par să nu fie conștienți de vârsta vehiculului lor, deși semnele uzurii sunt evidente.
Reporter: Câți ani are mașina dumneavoastră?
Șoferiță: Sincer, nici nu știu să vă zic... Din 90 și... din 2002 este.
Programul Rabla a reușit să scoată de pe străzi multe autoturisme vechi și poluante. Totuși, anul acesta, programul a întârziat câteva luni, iar centrele de reciclare au primit mai puține vehicule uzate.
Mihai Anton, reprezentant centru: „Anul trecut, am avut aproximativ 300 de mașini, iar anul acesta, până acum, doar 60. În medie, vehiculele au o vechime de 12-15 ani, dar am întâlnit și mașini mai vechi, venind pe roți, cu ITP-ul valabil, iar proprietarii plângeau că trebuie să renunțe la ele după 15-20 de ani de utilizare.”
Din 2005 până anul trecut, au fost casate peste un milion de autoturisme vechi prin programele Rabla. Cu toate acestea, dacă ne uităm la parcul auto din România, constatăm că 60% din mașinile second-hand înmatriculate anul trecut erau mai vechi de 10 ani.
În ciuda tendințelor anterioare de scădere, anul trecut numărul mașinilor vechi înmatriculate a crescut cu 10 procente, ceea ce înseamnă aproximativ 340.000 de vehicule. Câștigurile mici, costurile ridicate ale autoturismelor noi, eliminarea taxei auto și accesul facil la piața europeană de vehicule rulate au contribuit la creșterea acestui parc de mașini vechi.
Un motor Euro 2 poluează cât 20 de mașini noi, iar o mașină fără normă de poluare emite poluarea echivalentă cu 40 de vehicule electrice. În plus, există riscuri ascunse, deoarece adesea achiziționăm vehicule fără a ști cu adevărat ce defecte pot avea și cât de periculoase pot fi pe drum.
Andrei Știrbu, realizatorul emisiunii SuperSpeed: „România se confruntă cu un stigmat, având una dintre cele mai mari rate de decese din accidente rutiere pe an. Mașinile mai noi dispun de măsuri de siguranță standard, pe când cele second-hand din trecut nu au avut aceleași dotări.”
Piața mașinilor second-hand din România este nereglementată, iar această lipsă de control facilitează fraudele și vânzările nesigure. O soluție propusă de specialiști este impozitarea proprietarilor în funcție de nivelul de poluare al vehiculului.
În prezent, impozitarea se face în funcție de capacitatea cilindrică a motorului.
Dan Vardie, președinte APIA: „Lipsa reglementărilor a dus la o vechime medie a parcului auto național de peste 18 ani, ceea ce suspectez că este cea mai mare vechime din Uniunea Europeană. Am înaintat o propunere care aplică principiul „poluatorul plătește”: cu cât o mașină poluează mai mult, cu atât impozitul este mai mare.”
În contrast, alte țări europene au adoptat politici stricte pentru a descuraja utilizarea vehiculelor vechi și poluante. De exemplu, în Germania și Franța, impozitul auto este calculat pe baza emisiilor de CO2, ceea ce face ca mașinile vechi să fie mult mai costisitoare de întreținut. În Olanda, taxele de înmatriculare pentru mașinile vechi sunt semnificativ mai mari, iar în Norvegia, autoritățile oferă stimulente consistente pentru achiziționarea de mașini electrice, inclusiv scutiri de taxe și acces gratuit la feriboturi.
