România a înregistrat pierderi semnificative în cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR), cu 3 milioane de euro neutilizate pentru proiecte importante, precum Sarmizegetusa Regia și Ulpia Traiana. În cazul ulterioarei, întreaga finanțare a fost anulată, iar lucrările nu au început deloc.
În Deltă, proiecte în valoare de 50 de milioane de euro au fost suspendate înainte de demararea lucrărilor. Banii europeni erau destinați transformării cetăților, castelurilor și Deltei Dunării în atracții turistice și surse de venit pentru comunități.
Autoritățile invocă întârzieri în organizarea licitațiilor și respingerea studiilor de fezabilitate ca principale motive pentru stagnarea acestor proiecte. De exemplu, la Sarmizegetusa Regia, unde fondurile de 2 milioane de euro erau destinate valorificării istorice, avansul lucrărilor este de doar 50% după un an de la semnarea contractului.
Vicepreședintele Consiliului Județean Hunedoara, Alin Țambă, a declarat că întârzierile au fost cauzate de procesele birocratice complexe și de dificultățile întâlnite în obținerea avizelor necesare. În plus, s-a menționat că firma responsabilă cu construcțiile a întâmpinat probleme de execuție.
Investigațiile recente au scos la iveală legături de afaceri între firmele câștigătoare ale licitațiilor și șeful Consiliului Județean Hunedoara, Laurențiu Nistor, ceea ce a generat suspiciuni de favoritism și aranjamente ilegale în procesul de atribuire a contractelor.
În concluzie, gestionarea defectuoasă a fondurilor PNRR pentru proiectele de patrimoniu și turism a dus la o pierdere considerabilă de resurse, subliniind necesitatea unei reforme în modul de administrare a acestora.
