Conform celor mai recente date furnizate de biroul european de statistică, românii se confruntă cu cea mai scurtă durată a vieții profesionale din Uniunea Europeană, având o medie de 32,7 ani. Aceasta este cu 11 ani mai puțin decât în Țările de Jos, unde durata medie se ridică la 44 de ani.
Specialiștii avertizează că aceste discrepanțe vor amplifica presiunea asupra pieței muncii, a bugetului de stat și a sistemului de pensii. De exemplu, în Italia și Bulgaria, durata medie a vieții profesionale este de 33 și, respectiv, 34,6 ani.
Este important de menționat că aceste cifre reflectă nu doar anii efectiv lucrați, ci și așteptările de participare pe piața muncii, în funcție de situația actuală.
Femeile, în medie, se confruntă cu o carieră profesională cu șapte ani mai scurtă decât bărbații, deși statisticile arată că speranța lor de viață este cu aceeași valoare mai mare.
Problema este agravată de faptul că anumite categorii profesionale, cum ar fi magistrații și militarii, ies la pensie semnificativ mai devreme, influențând astfel media națională. De anul acesta, vârsta de pensionare pentru aceste categorii va crește treptat.
În plus, românii care lucrează „la negru” nu sunt incluși în aceste statistici, ceea ce complică și mai mult imaginea reală a pieței muncii din România.
Economiștii subliniază că, pe termen lung, această scurtă durată a vieții profesionale va exercita o presiune considerabilă asupra productivității și finanțelor publice, având în vedere că numărul pensionarilor se apropie de cel al angajaților. Deși vârsta de pensionare crește, pensiile din România continuă să fie printre cele mai scăzute din Europa.
