În Uniunea Europeană, România se situează pe un loc îngrijorător în ceea ce privește sprijinul acordat elevilor cu dificultăți de învățare. Aceasta este pe locul cinci de la coadă, având un sistem educațional care nu reușește să asigure resursele necesare pentru copiii din familii defavorizate.
În comparație cu alte țări europene care au implementat predarea diferențiată, România continuă să depindă de orele remediale plătite profesorilor, fără a aborda în mod eficient nevoile elevilor rămași în urmă. Analiza Eurydice subliniază importanța accesului la un minim de 26 de cărți pentru fiecare elev, un aspect esențial pentru dezvoltarea gândirii critice și a abilităților de citire.
Cătălin Ciupală, profesor de matematică, afirmă că elevii care nu citesc întâmpină dificultăți în formarea unei gândiri coerente. Aceasta se reflectă în performanțele scăzute ale celor care dispun de puține resurse educaționale. Conform statisticilor, aproximativ 70% dintre copiii care au acces limitat la material didactic obțin rezultate slabe în citire, matematică și științe.
Un studiu recent sugerează că România ar trebui să implementeze măsuri precum creșterea numărului de profesori, reducerea numărului de elevi din clase și introducerea unor metode de predare adaptate nevoilor elevilor cu dificultăți. În prezent, țara noastră se compară cu Cipru, Belgia, Macedonia și Albania, având intervenții educaționale care nu au avut rezultate semnificative.
Recent, Ministerul Educației a lansat un proiect din fonduri europene, destinat reducerii analfabetismului funcțional, care va implica 15.000 de elevi și 37.000 de cadre didactice, cu un buget de peste 200 de milioane de lei. Aceasta ar putea contribui la formarea unor experți în educația remedială.
Marian Staș, formator, subliniază că soluțiile pentru ameliorarea analfabetismului nu pot fi superficiale. El îndeamnă la o abordare mai profundă, care să răspundă în mod real nevoilor copiilor din comunități.
În acest an, doar 18 școli-pilot din peste 3.000 au obținut permisiunea de a-și organiza programul educațional. În plus, costurile pentru materialele didactice și instrumentele online rămân o provocare, iar recent, TVA-ul pe cărți a crescut.
