Un nou raport evidențiază discrepanțele semnificative dintre sistemele fiscale din Europa, arătând că numărul de taxe variază de la câteva zeci la sute. Deși numărul de taxe nu reflectă direct gradul de fiscalitate sau povara suportată de contribuabili, acesta oferă o imagine asupra complexității sistemelor fiscale naționale.
Franța deține recordul cu 348 de taxe, fiind urmată de Danemarca cu 132, iar România se situează pe locul șapte cu 109 taxe. Dintre acestea, 243 de taxe din Franța sunt considerate a avea un randament redus, generând venituri mici în comparație cu impozitele majore. De exemplu, în 2024, taxele pe ocuparea forței de muncă au adus peste 800 de miliarde de euro.
Pe de altă parte, Estonia și Lituania au cele mai puține taxe, cu 34, respectiv 35, fiind exemple de sisteme fiscale simplificate. Germania, deși are 60 de taxe, reușește să genereze venituri fiscale ce reprezintă aproximativ 42% din PIB, ceea ce o plasează printre cele mai puțin fragmentate sisteme din Europa.
România a crescut veniturile bugetare în 2025, dar acestea rămân sub media europeană. Conform datelor, veniturile bugetare au fost de 35,4% din PIB, comparativ cu 34% în 2024. Cu toate acestea, România continuă să fie pe locul penultim în UE în ceea ce privește colectarea veniturilor fiscale, cu un procent de 29,2% din PIB, față de media de 40,4% a Uniunii Europene.
Diferențele sunt și mai evidente în comparație cu alte state din Europa Centrală și de Est. De exemplu, Croația și Slovenia au venituri bugetare de 47,1% din PIB, în timp ce Polonia atinge 43,6%. Astfel, România continuă să se confrunte cu provocări în ceea ce privește eficiența colectării taxelor.
