Ministrul Dragoș Pîslaru a declarat că România are potențialul de a deveni un exemplu de succes în redresarea programului Național de Redresare și Reziliență (PNRR).
În acest context, guvernul a anunțat depunerea cererii de plată 5, care se ridică la 2,84 miliarde de euro, din care 1,65 miliarde de euro sunt granturi. Pîslaru estimează că, după această cerere, rata de absorbție a granturilor va atinge 78% din suma totală alocată.
Ministrul a subliniat că alocarea inițială de granturi, de 13,57 miliarde de euro, rămâne neschimbată. Comparativ cu perioada în care Guvernul Bolojan a preluat mandatul, când absorbția era de 47,19%, România a înregistrat o creștere semnificativă de 31 de puncte procentuale în mai puțin de un an și două luni.
Pîslaru a evidențiat importanța atingerii acestui procent, adăugând că mai există o cerere de plată, cea finală (cererea de plată 6), care preconizează 2,58 miliarde de euro în granturi și 1,76 miliarde de euro în împrumuturi. După cererea de plată 5, România va putea accesa aproximativ 10,6 miliarde de euro din granturi, lăsând un sold de 2,58 miliarde de euro pentru componenta nerambursabilă.
Totuși, atingerea unui procent de 97,22% nu este garantată, depinzând de îndeplinirea reformelor necesare în cadrul PNRR, în special în ceea ce privește decarbonizarea. Ministrul a subliniat că România trebuie să respingă un amendament care ar putea crea probleme în procesul de plată.
Comisia Europeană este așteptată să ofere o decizie preliminară în aproximativ două luni, iar autoritățile estimează că fondurile din cererea de plată 5 ar putea fi încasate în acest an. În plus, Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene lucrează deja la documentele pentru cererea de plată 6, programată pentru 30 septembrie.
Pîslaru a menționat că România a primit un feedback pozitiv din partea Autorității de Audit, ceea ce a influențat decizia de a depune cererea de plată 5.
În ceea ce privește fondurile europene din politica de coeziune, România a atras până acum aproape 31 de miliarde de euro, cu o rată de absorbție de 35,6%. Aceasta reprezintă o creștere considerabilă față de 10,58% la începutul mandatului actualului guvern.
Conform lui Pîslaru, România se află pe locul al doilea în Uniunea Europeană în ceea ce privește suma totală atrasă din fondurile de coeziune, după Polonia, și pe locul opt ca proporție de absorbție. Această evoluție este atribuită unui sistem de monitorizare eficient implementat de Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene.
