Potrivit unei analize realizate de economiștii ING Bank România, economia României se confruntă cu o contracție estimată de 0,5% a PIB-ului pentru anul în curs. Cu toate acestea, se observă semne de reechilibrare macroeconomică, iar prognozele indică o revenire la o creștere de 2,3% în 2027.
Specialiștii subliniază că această revenire economică este strâns legată de fondurile europene care ar urma să fie atrase prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). În analiza lor, economiștii Valentin Tătaru și Ștefan Posea evidențiază că România se află în faza finală a Mecanismului de Redresare și Reziliență (RRF), într-un context economic vulnerabil.
Pe termen scurt, se anticipează o evoluție modestă a economiei, însă investițiile din fonduri europene ar putea atenua efectele încetinirii economice. De asemenea, economiștii menționează că scăderea consumului, îmbunătățirea execuției bugetare și ajustarea deficitului extern contribuie la reechilibrarea economică. Totuși, inflația ridicată și incertitudinile politice continuă să influențeze perspectivele economice.
Pe lângă provocările economice, seceta și scăderea debitului Dunării reprezintă noi teste pentru economia națională. Tătaru subliniază că aceste condiții meteorologice extreme afectează nu doar activitățile economice, ci și infrastructura energetică și industrială a țării. Efectele stagflaționiste ale acestor fenomene pot duce la creșterea costurilor în diverse sectoare, inclusiv în cel agricol.
În concluzie, succesul PNRR va depinde nu doar de atragerea fondurilor, ci și de capacitatea proiectelor de a întări reziliența României în fața provocărilor climatice și economice viitoare.
