În România, tinerii care finalizează școlile de meserii ies cu o diplomă, dar fără experiență practică. Conform datelor, doar 7% dintre acești elevi au avut ocazia să efectueze practică reală într-o companie, un procent semnificativ mai mic comparativ cu restul Uniunii Europene, unde cifra ajunge la aproape 70%.
În ciuda faptului că 61% dintre elevii români aleg să urmeze o școală de meserii, lipsa experienței practice se reflectă în rata angajării. După terminarea studiilor, aproximativ 66% dintre tineri găsesc locuri de muncă, în contrast cu 80%% în Uniunea Europeană.
Problemele încep de la o vârstă fragedă: aproape jumătate dintre elevii de 15 ani nu ating nivelul minim de competențe la citire și matematică, iar majoritatea nu dispun de abilități digitale de bază. România se confruntă cu o rată alarmantă a abandonului școlar timpuriu, fiind pe primul loc în UE.
Cu toate acestea, autoritățile recunosc aceste deficiențe și au inclus combaterea analfabetismului funcțional ca prioritate în Strategia Națională de Apărare pentru perioada 2025 – 2030. Printre soluțiile propuse se numără îmbunătățirea infrastructurii educaționale și dezvoltarea programelor de ucenicie, sprijinite de fonduri europene.
Vicepreședinta Comisiei Europene, Roxana Mânzatu, a subliniat importanța acestor fonduri, menționând că 102 milioane euro sunt destinați programelor de practică pentru elevi și studenți. De asemenea, programul Erasmus+ va oferi, în 2026, aproape 5 miliarde de euro pentru mobilități educaționale, disponibile și pentru tinerii români din medii defavorizate.
Cu toate acestea, fără o practică bine definită și cursuri relevante, România riscă să nu beneficieze de aceste resurse financiare, lăsând tinerii fără abilitățile necesare pe piața muncii.
