Recent, la Strasbourg, a fost propusă o dezbatere europeană pe tema tezaurului României, care a fost trimis la Moscova în timpul Primului Război Mondial și care nu a fost restituit nici de autoritățile sovietice, nici de cele ale Federației Ruse. Senatorul Corlățean a anunțat pe rețelele sociale că moțiunea a primit susținerea a 25 de parlamentari europeni din diferite state.
Biroul APCE a îndrumat moțiunea către Comisia juridică pentru a desemna un raportor, iar procesul va continua cu depunerea candidaturilor pentru acest post, probabil la reuniunea din decembrie.
Corlățean a subliniat importanța subiectului, menționând că a discutat despre istoria tezaurului românesc și despre sensibilitatea acestui aspect pentru națiunea română și pentru valorile democratice ale Consiliului Europei. El a cerut cooperarea Ministerului Afacerilor Externe și a Băncii Naționale pentru a avansa aceste eforturi.
În cadrul unei dezbateri, guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a anunțat că banca va propune autorităților o nouă strategie pentru recuperarea tezaurului. Acesta a atras atenția asupra importanței sprijinului din partea instituțiilor statului și a societății civile, subliniind că eforturile trebuie să fie susținute pe termen lung, indiferent de ciclurile politice.
Isărescu a reamintit că, în 1916 și 1917, România a transferat 91,5 tone de aur în Rusia, în contextul unui război desfășurat în condiții dificile. Acest transfer a fost asigurat printr-un protocol care garanta integritatea valorilor, dar, în ciuda acestui acord, autoritățile bolșevice au confiscat tezaurul în 1918.
Guvernatorul a menționat că problema tezaurului a fost pe agenda sa încă din 1990, când a primit un dosar cu documente istorice referitoare la acesta. De asemenea, a subliniat că BNR a făcut eforturi continue pentru a aduce în atenția publicului și a autorităților internaționale acest subiect, inclusiv prin expoziții și publicarea de studii.
În urma inițiativei de la Strasbourg, BNR a colaborat cu Eugen Tomac, membru al Parlamentului European, pentru a obține o rezoluție favorabilă. Acțiunile de informare și sensibilizare au continuat atât în țară, cât și în străinătate, vizând educarea publicului cu privire la istoria tezaurului.
Isărescu a menționat că, deși Comisia comună româno-rusă nu s-a mai întrunit din 2019, recunoașterea oficială a obligațiilor legate de tezaur de către partea rusă constituie un pas important în demersurile viitoare. El a subliniat că România ar trebui să exploateze precedentele de restituire a bunurilor culturale de către Rusia pentru a întări argumentele sale.
