În 2025, România a raportat venituri bugetare totale de 35,4% din PIB, o creștere de 1,4 puncte procentuale comparativ cu anul anterior. Totuși, ponderea veniturilor fiscale a crescut modest, de la 28,7% la 29,2% din PIB.
În ciuda acestor creșteri, România ocupă penultimul loc în Uniunea Europeană (UE27) în ceea ce privește veniturile fiscale, fiind cu 11 puncte procentuale sub media UE de 46,4% din PIB. De asemenea, veniturile fiscale sunt cu 11,2 puncte procentuale sub media europeană de 40,4%.
Comparativ cu alte țări din Europa Centrală și de Est, România se află în urma Croației, Sloveniei și Poloniei, care au venituri bugetare mai ridicate. De exemplu, Croația are venituri bugetare de 47,1% din PIB.
Deficitul de încasare a TVA rămâne o problemă majoră pentru România, care a înregistrat în 2025 cea mai mare gaură de TVA din UE. Conform raportului, deficitul a crescut de la 26,7% în 2022 la 30% în 2023, ceea ce se traduce în pierderi de aproximativ 9,2 miliarde de euro.
Acest deficit este de 3,2 ori mai mare decât media europeană, care a crescut la 9,5%. Factorii care contribuie la această situație includ o creștere economică mai lentă și o structură a veniturilor fiscale bazată pe taxe indirecte și contribuții sociale.
În ceea ce privește structura veniturilor fiscale, impozitele directe au reprezentat 21,6% din totalul veniturilor, în timp ce impozitele indirecte au fost de 38,4%. Contribuțiile de asigurări sociale au atins 40,1%, ceea ce este peste media UE.
Raportul subliniază importanța digitalizării administrației fiscale ca o soluție necesară pentru a îmbunătăți colectarea impozitelor și a reduce economia subterană. Implementarea unor instrumente digitale ar putea facilita o mai bună monitorizare a tranzacțiilor economice și, implicit, creșterea veniturilor bugetare.
