Ilie Bolojan a reușit să devină cel mai longeviv premier interimar din România post-1989, depășind recordul anterior stabilit de Guvernul Emil Boc I. Acesta din urmă a exercitat atribuții intermediare timp de 71 de zile, după ce a fost demis pe 13 octombrie 2009, rămânând activ până la formarea Guvernului Boc II pe 23 decembrie 2009.
Pe 15 iulie 2026, Guvernul Bolojan a egalat acest record, iar în ziua următoare, a devenit oficial Executivul cu cea mai lungă perioadă de interimat din perioada post-decembristă.
În clasamentul interimatelor guvernamentale, pe locul al doilea se află Guvernul Florin Cîțu, care a funcționat timp de 51 de zile în urma unei moțiuni de cenzură din octombrie 2021, înainte de instalarea Cabinetului condus de Nicolae Ciucă.
Criza politică ce a dus la demiterea Cabinetului Bolojan a început pe 5 mai 2026, când 281 de parlamentari au votat pentru o moțiune de cenzură, denumită „STOP «Planului Bolojan» de distrugere a economiei, de sărăcire a populației și de vânzare frauduloasă a averii statului”. După demitere, Guvernul Bolojan a rămas în funcție doar cu atribuții interimare.
Președintele Nicușor Dan a declarat că demiterea a fost o decizie democratică și a inițiat consultări pentru formarea unui nou Executiv. În 18 mai, acesta a convocat partidele parlamentare pentru discuții, iar pe 4 iunie, l-a desemnat pe europarlamentarul Eugen Tomac pentru a forma un nou Guvern. Negocierile lui Tomac nu au dus la o susținere suficientă, iar mandatul său a fost anulat.
La 14 iunie, președintele a propus un nou premier, liberalul Adrian Veștea, dar acesta a fost respins de Parlament în urma unei voturi care nu a atins pragul necesar. În ciuda eforturilor repetate de a găsi un succesor, criza politică a continuat, fără a se contura o majoritate clară în rândul partidelor parlamentare.
