Partidele politice din România au crezut că pot controla procesul electoral prin legi speciale, fiind convinse că vor menține populația într-un sistem care le va asigura puterea la nesfârșit, explică cercetătorul Dorin Dobrincu într-un interviu pentru News.ro.
În spatele acestor partide, care refuză alternanța la putere, se află serviciile secrete, justiția clientelizată, instituții precum Biserica și mediul academic, precum și rețele de afaceri și influență. Membrii acestor structuri susțin actualul sistem, care le asigură privilegii și bunăstare. Aceste aspecte conturează un stat român care se dezoccidentalizează rapid, îndreptându-se spre un model rusesc, afirmă Dobrincu, istoric la Institutul de Istorie „A.D. Xenopol” din Iași.
Dorin Dobrincu, specializat în istoria politică, socială și religioasă a României contemporane, este și un activ membru al societății civile, fiind fondator și președinte al Mișcării pentru Dezvoltarea României. El militează pentru reforma administrativă a țării și a coordonat volumul „Regionalizarea. Către un model de bună guvernanță a României”. De asemenea, a publicat lucrări precum „O istorie a comunismului din România” și „Omul evanghelic”.
„România se află într-un moment de răscruce, unde numărul cetățenilor care susțin deschis decuplarea României de Uniunea Europeană este în creștere”, avertizează Dobrincu. Acest fenomen a început acum mai bine de un deceniu, dar a luat o formă clară în ultimii ani, în special după intrarea în Parlament a formațiunilor populist-ultranaționaliste.
Critica scenei politice românești
Dobrincu subliniază jocul duplicitar al partidelor politice mainstream, în special PSD, PNL și UDMR, care s-au declarat pro-occidentale, dar au adoptat măsuri populiste. Aceste partide au capturat o mare parte din mass-media autohtonă și au patronat o rețea extinsă de corupție și incompetență. Ele au considerat că au un public captiv și au elaborat legi care le permit să-și mențină controlul asupra localităților, având președinții consiliilor județene și majoritatea primarilor și membrilor consiliilor locale.
Istoricul menționează o legătură strânsă între partide, „serviciile de forță” și diverse structuri de influență care susțin o ordine ce le asigură privilegiile.
Ascensiunea discursului pro-rus
Referitor la creșterea discursului pro-rus în România, Dobrincu afirmă că numărul susținătorilor acestuia este în continuă expansiune. Printre aceștia se numără figuri precum Călin Georgescu, lideri populiști precum George Simion și Diana Șoșoacă, care manifestă diverse poziții politice. El subliniază că, deși nu există o „partidă pro-rusă” clar definită, există o categorie din ce în ce mai influentă de politicieni, jurnaliști, influenceri și academici care subminează democrația liberală.
În privința viitorului, Dobrincu nu este optimist. „Statul român este deja în bună măsură pe model rusesc, cu o clasă politică instabilă și o putere tot mai mare a structurilor de forță, precum și o mass-media controlată în mare parte.” El observă că asistăm la o dezoccidentalizare profundă, atât la nivelul statului, cât și al societății.
Concluzii și perspective
Plecatul masiv al românilor în Occident a adus beneficii, dar a generat și o frustrare care a alimentat complexe de inferioritate și superioritate, favorizând apariția unor mișcări politice extremiste. Dobrincu avertizează că ideea stabilității „cu orice preț” devine o capcană.
El concluzionează: „Există segmente largi ale societății care ar fi dispuse, pentru apărarea propriilor interese, să abandoneze binele comun.” Aceștia sunt, de obicei, „specialii” care își prioritizează interesele personale în detrimentul societății.
