Recent, Institutul Național de Statistică (INS) a publicat un raport care evidențiază o situație paradoxală în economia românească: în timp ce producția de cereale este ridicată, țara se confruntă cu deficite semnificative în sectorul cărnii, laptelui și brânzeturilor.
Statisticile arată că, anual, România acumulează deficite comerciale considerabile în domeniul produselor agro-alimentare. Cererea din partea populației și a industriei depășește cu mult oferta internă. De exemplu, produsele precum carnea de porc, merele și laptele sunt printre cele care înregistrează cele mai mari deficite comerciale. Importurile acestor produse sunt esențiale, mai ales de la țările membre ale Uniunii Europene.
În primele opt luni ale acestui an, țara a importat bunuri în valoare de aproximativ 85,3 miliarde euro, în timp ce exporturile s-au situat la 63,3 miliarde euro, rezultând un deficit comercial de aproape 22 miliarde euro. Această situație reflectă o creștere de 4,9% a deficitului comparativ cu aceeași perioadă din anul anterior.
În sectorul alimentelor și animalelor vii, importurile au fost de peste 7,5 miliarde euro, iar exporturile de doar 4,1 miliarde euro, generând un deficit de 3,4 miliarde euro. În ciuda unei creșteri a exporturilor cu 8,3%, importurile au crescut și ele cu 3,1%, ceea ce a contribuit la deficitul general al comerțului.
INS subliniază că, deși România dispune de un potențial agricol semnificativ, este vital să se evalueze capacitatea țării de a-și asigura consumul alimentar din producția internă. România deține 7,2% din suprafața agricolă din UE și contribuie cu 10,7% la producția de cereale europeană. Totuși, excesele comerciale se înregistrează doar în cazul cerealelor, semințelor și animalelor vii, produse cu valoare adăugată redusă.
În concluzie, raportul INS sugerează că România are nevoie de strategii eficiente pentru a reduce dependența de importuri și a maximiza potențialul agricol existent.
