România face progrese semnificative în combaterea adicțiilor prin implementarea unor cursuri de specializare destinate medicilor din Iași și București. Acești specialiști, deși au expertiză în alte domenii, urmează formări de peste un an sub îndrumarea medicilor psihiatri, având ca scop îmbunătățirea metodelor de tratament pentru dependențe.
La mijlocul lunii mai, primii 25 de specialiști din România au obținut atestatul în domeniu, în Iași, iar începând din toamnă, cei interesați vor avea posibilitatea de a se forma și la București.
Printre pacienți se află un bărbat care fumează zilnic de peste 20 de ani. Deși în ultimii trei ani a început să aibă probleme cu plămânii și inima, niciun medic consultat nu i-a recomandat un tratament pentru dependența de țigări.
Reporter: „Cu ce problemă ați ajuns?”
Bărbat: „O problemă la plămâni, mă deranja, mă înțepa, tușeam. Doctorii mi-au spus să reduc țigările și să urmez tratament.”
Reporter: „Nu v-a spus nimeni că e o adicție?”
Bărbat: „Nu, nu.”
Alice, medic specialist în diabet și nutriție, tratează pacienți de peste 10 ani, însă lipsa comunicării despre dependențele lor îi îngreunează găsirea celor mai potrivite soluții terapeutice. Din acest motiv, s-a înscris la formarea în medicină de adicție.
Alice Țuțu, medic specialist diabet și nutriție: „Am învățat integrarea tratamentului dependenței alături de celelalte patologii medicale.”
Pregătirea medicilor în tratamentul dependențelor
Specializarea oferită la Universitatea de Medicină din Iași include 12 module, dintre care două sunt practice, desfășurate la Institutul de Psihiatrie Socola. Din toamnă, medicii din București vor avea acces la aceste cursuri, organizate de Institutul Național de Management al Serviciilor de Sănătate, cu 54 de locuri disponibile.
Ovidiu Alexinschi, coordonator național pentru medicina de adicție: „Această inițiativă a fost generată de o nevoie acută de formare de specialiști în medicina de adicție. Problema nu este una temporară, ci o prioritate națională, având în vedere că a fost discutată și în cadrul CSAT anul trecut.”
Nevoia de specialiști este cu atât mai urgentă, cu cât consumul de substanțe nocive sau interzise este în creștere la vârste din ce în ce mai fragede, conform unui raport al Agenției Naționale Antidrog. De exemplu, cea mai mică vârstă înregistrată pentru consumul de heroină a fost de 10 ani, în timp ce pentru tutun, vârsta de debut scade la 7 ani, iar pentru alcool, cea mai mică vârstă raportată a fost de 8 ani.
Alina Șerban, medic psihiatru: „În domeniul adicției, prevenția și profilaxia sunt esențiale, dar până în prezent nu au fost implementate suficiente programe în acest sens.”
La Institutul de Psihiatrie Socola, în ultima anul, aproape 3.000 de pacienți dependenți de alcool și 150 de droguri au fost tratați.
