Recent, purtătorul de cuvânt al Comisiei Europene, Thomas Regnier, a anunțat la Bruxelles că aproximativ 20 de miliarde de euro din programul SAFE vor fi redistribuite. Această declarație a fost făcută în cadrul unei întâlniri cu jurnaliști din România.
Se pare că Italia a redus solicitarea inițială de peste 14 miliarde de euro la aproximativ 8 miliarde, lăsând disponibile în jur de 6 miliarde. De asemenea, Ungaria a diminuat suma de la 16 miliarde la 5,4 miliarde de euro, ceea ce implică o diferență de 10-11 miliarde. Alte 2-3 miliarde de euro erau deja disponibile din fondurile neutilizate.
Comisia Europeană plănuiește să lanseze un nou apel pentru statele membre, oferindu-le oportunitatea de a solicita finanțare suplimentară până la finalul anului.
România ar putea face o astfel de solicitare, însă nu există încă o confirmare oficială în acest sens. Președinta Comisiei Europene a menționat că fondurile rămase ar putea fi direcționate către țările de pe flancul estic, inclusiv pentru dezvoltarea sistemelor antidronă.
Regnier a subliniat importanța sprijinirii industriei de apărare a Europei, afirmând că este esențial ca aceasta să fie consolidată, în special în anumite state membre unde este aproape inexistentă. Comisia Europeană a propus un pachet de 800 de miliarde de euro, destinat industriei de apărare.
Instrumentul SAFE, cu un buget de 150 de miliarde de euro, permite țărilor membre să investească rapid în nevoile lor de apărare, inclusiv în sisteme de drone. România a primit deja 16,7 miliarde de euro din acest buget, iar 2,5 miliarde au fost alocate industriei românești de apărare pentru a-i susține dezvoltarea.
În plus, se discută la nivelul Comisiei Europene despre eficientizarea costurilor legate de doborârea dronelor care intră în spațiul Uniunii Europene. Regnier a afirmat că este esențial să existe o capacitate de a distruge dronele într-un mod eficient din punct de vedere al costurilor, propunând inițiative de colaborare între statele membre pentru dezvoltarea unor soluții comune.
Acesta a subliniat că, după întărirea flancului estic, este necesară o dezvoltare similară pentru flancurile sudic și nordic. Acțiunile în domeniul apărării trebuie să fie comune, nu izolate, și se lucrează la proiecte colaborative între diverse state, inclusiv România, Polonia și Ungaria.
