Ministerul Energiei a declarat că România nu a importat petrol sau produse petroliere din Rusia începând cu anii 2022 și 2023, contrazicând o analiză recentă care sugerează o creștere a importurilor de energie din Rusia în mai multe țări ale Uniunii Europene, inclusiv România. Aceasta ar indica o creștere de 57% a importurilor, conform surselor externe.
Ministrul Energiei, Bogdan Ivan, a subliniat că țara nu are contracte directe cu Gazprom și că orice încălcare a legislației privind importurile din Rusia va fi sancționată. De asemenea, importurile de cărbune din Rusia au fost interzise din august 2022, ca parte a sancțiunilor economice impuse de Uniunea Europeană.
Aceste măsuri au fost stabilite prin regulamentul Consiliului (UE) nr. 833/2014, care vizează acțiunile Rusiei în Ucraina. De la 5 decembrie 2022, România nu a mai importat țiței din Rusia, iar de la 5 februarie 2023, și produsele petroliere au fost excluse.
În ceea ce privește gazele naturale, România își asigură necesarul din surse externe, prin interconectori cu Europa Occidentală și de Sud. Ministerul Energiei a menționat că se negociază un regulament al Comisiei Europene pentru eliminarea treptată a importurilor de gaze din Rusia, consolidând astfel securitatea energetică a Uniunii.
Conform datelor, în primele opt luni ale anului, Uniunea Europeană a importat energie din Rusia în valoare de peste 11 miliarde de euro, în ciuda eforturilor de a reduce dependența de acest furnizor. În 2021, importurile au atins un total de 133 miliarde de euro, dar în perioada similară din acest an, cifra a scăzut cu 21% față de anul precedent.
Ungaria și Slovacia continuă să importe gaze rusești, reprezentând o parte semnificativă din totalul importurilor, în timp ce alte țări, inclusiv Franța și Olanda, au raportat creșteri ale importurilor de energie din Rusia.
