Aproximativ 83% dintre respondenți au declarat că fac cumpărături de câteva ori pe săptămână, iar 38% dintre aceștia cumpără zilnic sau aproape zilnic. Risipa alimentară continuă să reprezinte o problemă majoră, conform studiului realizat de Up România, în colaborare cu Reveal Marketing Research.
Potrivit cercetării, mâncarea gătită acasă rămâne forma principală de consum, cu o scădere ușoară față de anul precedent. Cele mai ridicate valori sunt înregistrate în rândul femeilor (7,5 din 10 mese) și al persoanelor cu vârsta de peste 55 de ani (8,7 din 10 mese).
Câte tone de mâncare se risipesc anual
Tinerii cu vârste între 18 și 24 de ani preferă alternative precum comanda de mâncare la domiciliu (1,8 din 10 mese) sau mesele la restaurant (2,1 din 10 mese), ceea ce contribuie indirect la creșterea risipei alimentare.
„România aruncă anual aproximativ 2,5 milioane de tone de alimente, echivalentul a 150 de kilograme pe persoană. Este un fenomen cu consecințe economice, sociale și de mediu. La Up România, ne implicăm activ în reducerea risipei alimentare prin programe și inițiative care încurajează un consum responsabil și sustenabil”, a declarat Elena Pap, director Europa Up Group.
Risipa alimentară: o provocare constantă
Conform cercetării, risipa alimentară continuă să fie o provocare, în ciuda conștientizării crescute. Majoritatea românilor afirmă că se confruntă săptămânal cu risipa de bani din cauza alimentelor aruncate. 66% dintre respondenți declară că aruncă alimente în valoare de sub 50 de lei, în timp ce 3% depășesc pragul de 200 de lei.
Tinerii continuă să raporteze pierderi mai mari, în timp ce persoanele de peste 55 de ani demonstrează o gestionare mai eficientă a alimentelor și o conștientizare mai bună a impactului financiar. Studiul relevă că mâncarea gătită rămâne principalul tip de aliment care ajunge la coșul de gunoi (46%), urmată de pâine și produse de panificație (39%), fructe (28%) și legume (27%).
Cauzele risipei alimentare
Printre cele mai frecvente cauze ale risipei alimentare se numără cumpărăturile în exces (43%) și prepararea unor cantități prea mari de mâncare (39%), obiceiuri întâlnite în special în rândul adulților între 25 și 44 de ani. Alte motive includ refuzul de a consuma mâncarea reîncălzită și lipsa educației privind planificarea și conservarea alimentelor, aspecte ce contribuie la perpetuarea risipei alimentare.
Atitudinile românilor față de risipa alimentară
Românii încep să conștientizeze din ce în ce mai mult amploarea risipei alimentare, 64% dintre respondenți considerând-o o problemă gravă, în special femeile și persoanele cu vârste între 35 și 44 de ani. Sentimentul dominant este vinovăția, resimțit mai intens de femei (63%) și adulții între 45-55 de ani (59%).
Femeile se declară mai implicate decât bărbații în combaterea risipei alimentare, iar persoanele de peste 55 de ani se remarcă prin comportamente mai sustenabile. Studiul arată că majoritatea respondenților aplică deja obiceiuri menite să reducă risipa, cum ar fi depozitarea corectă și congelarea alimentelor (82%), planificarea cumpărăturilor (78%) și estimarea corectă a porțiilor (76%).
„Rezultatele studiului din acest an confirmă că românii, în special persoanele mai în vârstă și femeile, manifestă un interes crescut față de reducerea risipei alimentare. Deși comportamentele tinerilor arată încă o predispoziție mai mare spre risipă, presiunea socială și accesul la informații pot contribui la adoptarea unor obiceiuri mai responsabile”, a menționat Marius Luican, director general al Reveal Marketing Research.
Comportamentul alimentar al Generației Z
Comportamentul alimentar al Generației Z (18-24 ani) evidențiază un nivel ridicat de risipă, aceștia aruncând cel mai frecvent mâncare gătită și raportând pierderi financiare săptămânale mai mari. Tinerii sub 35 de ani preferă adesea comanda de mâncare la domiciliu sau mesele în oraș. De asemenea, reprezentanții Generației Z iau, în medie, 2 din 10 mese la restaurant.
Studiul a fost realizat online între persoanele cu vârste cuprinse între 18 și 56+ ani, din mediul urban, pe un eșantion de 1.017 respondenți, cu o eroare maximă de eșantionare de +/-3,1% la un nivel de încredere de 95%. Perioada de colectare a datelor a fost între 15-24 martie 2025.
