Publicat la fiecare trei ani, clasamentul PISA a generat reacții diverse în Franța, mai ales cu șapte luni înainte de alegerile prezidențiale. Rezultatele recente, anunțate marți, arată o scădere semnificativă a performanțelor elevilor, Franța ocupând locul 34 la matematică și locul 28 la înțelegerea textului. Aceste rezultate sunt cele mai slabe înregistrate în ultimele două decenii.
Ministrul educației, Édouard Geffray, a declarat că rezultatele sunt „îngrijorătoare, dar nu surprinzătoare”. El a subliniat că, deși rezultatele la științe sunt stabile, abilitățile de citire și înțelegere au scăzut semnificativ. Comparativ cu 2022, Franța a pierdut 4 puncte la științe, 18 puncte la înțelegerea textului și 16 puncte la matematică.
Geffray a menționat că rețelele sociale și scăderea implicării părinților în educație sunt factori care contribuie la această situație. El a subliniat necesitatea de a clarifica obiectivele de învățare, mai ales în ciclul gimnazial, considerându-l o prioritate pentru următorul mandat.
Politicienii din diferite partide și-au exprimat opiniile asupra rezultatelor. Olivier Faure, prim-secretar al Partidului Socialist, a cerut limitarea numărului de elevi din fiecare clasă și a propus măsuri pentru combaterea abandonului școlar. Gabriel Attal, fost ministru al educației, a caracterizat rezultatele drept „alarmante” și a promovat o abordare axată pe respectul autorității profesorilor.
În rândul politicienilor de dreapta, Bruno Retailleau a propus o „revoluție culturală în educație”, cu scopul de a modifica sistemul de gimnaziu și de a crește salariile cadrelor didactice. Jordan Bardella, liderul Rassemblement National, a pledat pentru o revenire la metodele tradiționale de învățare, inclusiv o disciplină mai strictă în școli.
