Aceste evoluții sugerează o posibilă schimbare politică în Europa Centrală, ce ar putea amplifica tensiunile din cadrul Uniunii Europene, conform sursei citate.
George Simion, un naționalist care promovează sloganul „Make Romania Great Again”, se opune ajutorului militar pentru Ucraina și critică conducerea Uniunii Europene. Acesta a câștigat decisiv primul tur al scrutinului din 4 mai și conduce majoritatea sondajelor înainte de turul doi din 18 mai, competiție în care se confruntă cu primarul centrist al Bucureștiului, Nicușor Dan, deși cel mai recent sondaj indică o egalitate.
Alegeri 2025
15:01 - George Simion, despre Nicușor Dan: „Aveți un candidat pe care îl susțineți, e autist, săracu!”
14:00 - Vasile Dîncu: Alegerile au fost anulate deoarece România nu a implementat Regulamentul UE privind serviciile digitale.
13:37 - George Simion: „EcoFin ne va stopa fondurile UE”. Nicușor Dan: „Minte ca o gazetă rusească”. Comisia îl contrazice pe Simion.
13:07 - Alegeri prezidențiale 2025 - diaspora: HARTA secțiilor de vot din străinătate. Ora la care se deschid urnele în fiecare țară.
O victorie a lui Simion ar putea destabiliza România, membră a Uniunii Europene și NATO, având repercusiuni și în cadrul UE, mai ales în privința chestiunilor ce necesită unanimitate, conform diplomaților și experților consultați de Reuters.
„Alegerea lui Simion ar marca o schimbare radicală în politica românească, creând riscuri semnificative pentru stabilitatea internă, relațiile București-Bruxelles și unitatea UE în privința Ucrainei”, a declarat Mujtaba Rahman, director general pentru Europa la firma de consultanță Eurasia Group.
Citește și
Alegeri prezidențiale 2025. Cum votezi corect în turul doi și ce greșeli îți pot anula votul.
În cazul în care Simion câștigă, liderul ungar Viktor Orban, cunoscut pentru pozițiile sale anti-imigrație, și slovacul Robert Fico - ambii opozanți ai ajutoarelor militare pentru Ucraina - ar putea avea un nou aliat în Consiliul European în deciziile referitoare la ajutorul pentru Ucraina, energie, sancțiuni împotriva Rusiei sau bugetul UE.
Tabăra lor ar putea crește și mai mult în octombrie, dacă alegerile parlamentare din Republica Cehă îl readuc la putere pe fostul prim-ministru eurosceptic Andrej Babis, al cărui partid ANO conduce în sondaje cu un sprijin de 30-35%.
Narațiuni comune
În timpul unei dezbateri televizate săptămâna trecută, Simion a susținut pozițiile lui Orban, în ciuda divergențelor legate de minoritatea etnică maghiară din Transilvania. „Îl respect pe președintele FIDESZ și pe premierul ungar Viktor Orban; multe dintre politicile sale vor fi implementate și în România. Acum este timpul pentru o Europă a națiunilor creștine”, a afirmat Simion.
De asemenea, el l-a susținut pe Karol Nawrocki, candidatul partidului naționalist Lege și Justiție (PiS), care se află în urma primarului Varșoviei, Rafal Trzaskowski, în sondajele de opinie înainte de primul tur al alegerilor prezidențiale din Polonia de duminică. Marți, Simion a mers în Polonia pentru a participa la mitingul lui Nawrocki, spunându-le susținătorilor săi că Trump este un „simbol al libertății”.
Slawomir Mentzen, din partidul de extremă dreapta Confederația, de asemenea un admirator al lui Trump, este cotat pe locul al treilea.
Bulcsu Hunyadi, specialist în populismul de dreapta la Political Capital, un think-tank din Budapesta, a declarat că succesul lui Trump și al mișcării sale MAGA a stimulat politicienii naționaliști din regiune. „Când vine vorba de critica UE, de critica elitelor liberale globaliste... acesta este un aspect foarte comun al narațiunilor acestor actori”, a afirmat el.
Conservatorii americani și-au exprimat, de asemenea, sprijinul. Uniunea Conservatoare Americană a anunțat în martie că va organiza în Polonia ediția din 2025 a conferinței sale CPAC. Doar Orban a mai găzduit CPAC în Europa.
Uniunea Europeană se luptă de ani de zile cu blocarea de către Orban a unor acte legislative esențiale, acuzându-l în același timp că subminează valorile democratice din Ungaria - o acuzație pe care veteranul lider, care se confruntă cu o cursă electorală dificilă în 2026, o neagă.
Consecințe posibile
Un grup mai mare de lideri de extremă dreapta ar complica procesul de decizie pentru majoritatea centristă din UE, în contextul în care blocul de 27 de membri se confruntă cu provocări fără precedent, inclusiv discuții tarifare dure cu Trump și o amenințare percepută în creștere din partea Rusiei.
Un oficial european a declarat că există o „amenințare constantă în ceea ce privește elaborarea politicilor de politică externă”, deși a remarcat că naționaliștii din Europa de Est nu au constituit întotdeauna un bloc unit.
Deși fostele țări comuniste din Europa Centrală au îmbrățișat aderarea la UE începând din 2004, speranțele cetățenilor lor de a ajunge rapid din urmă Occidentul mai bogat au dispărut în ultimii ani. Pandemia de COVID-19 și, ulterior, consecințele economice ale invaziei Rusiei în Ucraina au încetinit convergența regiunii. Conform raportului Băncii Centrale Europene din iunie 2024, „din 2019, procesul de recuperare a decalajului a stagnat sau chiar s-a inversat”.
Mulți cetățeni din Europa Centrală consideră că au pierdut din punct de vedere financiar, iar preocupările legate de costul vieții au alimentat sentimentele împotriva partidelor tradiționale.
„Cel mai important factor a fost creșterea inegalităților economice”, a declarat Endre Borbath, profesor universitar la Ruprecht-Karls-Universität din Heidelberg, subliniind că, în țări precum România, dezvoltarea rapidă adusă de fondurile UE a fost concentrată în câteva regiuni-cheie.
Borbath a mai subliniat că criza migrației din 2015 - când aproximativ 1 milion de persoane, multe dintre ele fugind de războiul civil din Siria, au ajuns în UE - a surprins societățile conservatoare din Europa de Est, ceea ce a creat un teren fertil pentru sentimentul anti-imigrație.
Florin, un alegător din București, a declarat că va vota pentru Simion duminică și speră ca acesta „să închidă granițele și să restabilească economia României, dacă mai este posibil”.
„Pentru aceia dintre noi care am fost acolo în 1989, care am prins o revoluție - aveam 13 ani la acea vreme - nu s-a întâmplat absolut nimic. Totul este pentru ei”, a spus el, referindu-se la elita politică. „Pentru noi, clasa muncitoare, nu s-a făcut nimic”, consideră Florin.
