Decizia agenției Moody’s de a retrograda ratingul de credit al Statelor Unite de la „Aaa” la „Aa1”, pentru prima dată din 1917, a generat reacții puternice din partea economiștilor, politicienilor și analiștilor de pe Wall Street.
În timp ce unii consideră că acest gest este o consecință logică a creșterii datoriei publice și a polarizării politice, alții acuză agenția de motivații politice și minimalizează efectele imediate asupra piețelor, conform Reuters.
Alegeri 2025
MAI: 42 de sesizări primite pe durata campaniei electorale încheiate. Ce reclamă majoritatea.
Prezidențiale 2025: Aproximativ 43.000 de angajați ai MAI asigură siguranța publică în ziua votului.
Avertismentul Biroului Electoral Central: A fost emis sâmbătă pentru candidați.
Campania electorală: pentru turul doi al alegerilor prezidențiale s-a încheiat oficial. Ce nu trebuie să facă alegătorii.
Liderii politici au reacționat dur
Chuck Schumer, liderul democrat din Senatul SUA, a numit retrogradarea „un semnal de alarmă pentru Donald Trump și republicani”, acuzându-i că promovează politici fiscale nesustenabile și un plan de reduceri de taxe „în valoare de trilioane de dolari pentru ultra-bogați”.
În tabăra conservatoare, Stephen Moore, fost consilier economic al lui Trump, a respins cu fermitate decizia: „Scandaloasă. Moody’s a devenit un braț politic al Partidului Democrat. Dacă un bond garantat de SUA nu e activ de top, atunci ce este?”
Economiștii, împărțiți între simbolism și riscuri reale
Carol Schleif de la BMO Private Wealth a subliniat că decizia nu este surprinzătoare, Moody’s fiind ultima dintre cele trei mari agenții care a coborât ratingul SUA: „Poate da un semnal de prudență investitorilor, dar este mai degrabă simbolică.”
Lawrence Gillum de la LPL Financial a evidențiat că „până când piața nu reacționează mai agresiv – prin creșteri de randamente – este puțin probabil ca Washingtonul să ia în serios acest downgrade.”
James Humphries, de la Mindset Wealth Management, a atras atenția asupra riscurilor pe termen lung: „Costurile anuale cu dobânda ar putea depăși 1 trilion de dolari în următorii ani, depășind cheltuielile cu apărarea și Medicare. Nu este o criză de lichiditate, dar dinamica fiscală devine greu de ignorat.”
Piața obligațiunilor, în așteptare: între alertă și indiferență
Profesorul Darrell Duffie de la Stanford a afirmat că „mesajul a fost deja recepționat: SUA au o datorie prea mare. Dar nu este clar dacă Congresul va reacționa.”
Christopher Hodge, de la Natixis, crede că piața va impune, în cele din urmă, disciplina fiscală, „dar, pentru moment, cererea pentru titlurile americane rămâne robustă.”
În același timp, Talley Leger, strateg la Wealth Consulting Group, privește cu optimism situația: „Downgrade-ul e întârziat. Eu l-aș folosi ca indicator contrar, e un moment bun pentru a cumpăra active în dolari.”
Impactul politic: un nou eșec pentru administrația Trump
Retrogradarea vine la doar câteva ore după ce un proiect major de lege fiscală susținut de președintele Donald Trump a fost blocat în Congres de proprii săi colegi republicani.
Lipsa unui consens pe tema reducerilor de cheltuieli a alimentat temerile Moody’s privind incapacitatea guvernului american de a gestiona deficitul bugetar.
Tom Di Galoma, de la Mischler Financial, a catalogat decizia Moody’s ca „foarte surprinzătoare”, în timp ce Jay Hatfield, de la Infrastructure Capital Advisors, avertizează că „piețele sunt foarte vulnerabile în acest moment și putem vedea o reacție negativă semnificativă.”
Efectele imediate pe piețele financiare ale deciziei Moody’s par a fi limitate, dar retrogradarea reprezintă o nouă etapă în deteriorarea încrederii în soliditatea fiscală a SUA.
Toate cele trei mari agenții de evaluare financiară, Moody’s, Fitch și S&P, au acum o viziune comună: Statele Unite trebuie să-și revizuiască modelul de cheltuieli și venituri dacă vor să evite costuri tot mai mari ale împrumuturilor în viitor.
