Recent, unele companii au început să reangajeze personal care fusese concediat din cauza implementării inteligenței artificiale. De exemplu, Ford Motor Company a decis să readucă în echipă sute de ingineri cu experiență pentru a aborda probleme de calitate pe care sistemele automate nu le-au putut rezolva.
Vicepreședintele diviziei de inginerie hardware, Charles Poon, a subliniat că, deși AI este un instrument util, eficiența sa depinde de calitatea datelor utilizate pentru antrenare.
Companii precum Commonwealth Bank of Australia și IBM au raportat dificultăți similare. Banca australiană a înlocuit 40 de angajați din departamentul de relații cu clienții cu un asistent vocal AI, însă noul sistem nu a reușit să gestioneze complexitatea solicitărilor, ceea ce a dus la reangajarea personalului. IBM, pe de altă parte, a automatizat aproape toate solicitările de rutină din resurse umane, dar a constatat că 6% din cazuri necesită intervenția specialiștilor umani, motiv pentru care plănuiește să își tripleze angajările pentru posturi entry-level până în 2026.
O analiză realizată de Orgvue arată că 39% dintre liderii de companii au concediat angajați din cauza AI, dar 55% dintre aceștia au recunoscut ulterior că unele concedieri au fost o greșeală. ADP a evidențiat că inconsistențele în rezultatele generate de AI impun întoarcerea la supravegherea umană, ceea ce poate duce la dublarea muncii și la o scădere a productivității.
Un sondaj realizat de Robert Half a arătat că 32% dintre managerii de recrutare din SUA au eliminat posturi din cauza AI, dar au fost nevoiți să recruteze din nou pentru aceleași funcții. Această tendință sugerează că AI nu înlocuiește complet forța de muncă umană, ci funcționează cel mai bine în colaborare cu aceasta. Tot mai multe companii adoptă o strategie care vizează colaborarea între angajați și inteligența artificială, în loc de înlocuirea totală a acestora.
