Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) propune o reformă semnificativă a legislației partidelor politice din România, care cuprinde 77 de articole structurate în nouă capitole. Schimbările vizează întregul parcurs al formațiunii politice, de la înființare până la dizolvare.
Observațiile asupra acestui proiect pot fi transmise până pe 20 septembrie, iar legea ar urma să intre în vigoare la trei luni de la publicarea în Monitorul Oficial, nu mai devreme de 1 ianuarie 2027. Această inițiativă vine pe fondul creșterii numărului de partide înregistrate, cu 42 de noi apariții în ultimul an și jumătate dintr-un total de 395 înregistrate în 37 de ani de la Revoluție.
Una dintre cele mai discutate modificări se referă la numărul de membri fondatori necesari pentru constituirea unui partid, pragul fiind ridicat de la 3 la 100. Aceasta schimbare este menționată ca o măsură pentru a preveni apariția „partidelor de familie” și pentru a asigura o reprezentare echilibrată între sexe.
Procedura de înființare a partidelor se va muta de la instanțe la AEP, care va analiza cererile prin completuri formate din angajați desemnați aleatoriu. Deciziile AEP vor putea fi contestate în termen de 10 zile la Curtea de Apel București.
Noua lege are ca scop și eliminarea partidelor „clonă”, interzicând denumirile similare cu cele ale formațiunilor consacrate, precum PSDI și PSDU, care au indus confuzie în rândul alegătorilor.
Regulile interne ale partidelor vor fi, de asemenea, consolidate, introducând mandate de conducere limitate la 4 ani și proceduri clare pentru excluderea membrilor. Proiectul interzice utilizarea funcției de membru de partid în interes personal și promovează transparența în gestionarea fondurilor.
În plus, partidele vor avea posibilitatea de a înființa doar o fundație politică, fără a putea susține financiar activitățile electorale. Proiectul preconizează și sancțiuni pentru nerespectarea obligațiilor de transparență, cu amenzi de până la 80.000 de lei.
Critici precum politologul Cristian Pîrvulescu contestă necesitatea acestor modificări, argumentând că numărul de partide nu reflectă neapărat o problemă și că restricțiile impuse ar putea limita competiția democratică.
