Guvernul condus de premierul de dreapta Giorgia Meloni îndeamnă cetățenii să nu participe la vot. Meloni însăși a declarat că va merge la vot, dar nu își va ridica buletinul de vot, pentru a nu se atinge cvorumul necesar. Această poziție a generat proteste din partea opoziției, care critică încurajarea absenteismului.
Cei doi vicepreședinți ai executivului și lideri ai partidelor din coaliția de guvernare, Antonio Tajani, ministrul de externe din partidul conservator Forza Italia, și Matteo Salvini, ministrul infrastructurii și transporturilor din Liga, un partid de extremă dreapta, au declarat, de asemenea, că nu vor vota.
Ce vor vota italienii
Susținătorii votului „da” argumentează că până la 2,5 milioane de persoane ar putea beneficia de această reformă, sprijinită de Partidul Democrat (PD), principala forță de opoziție. Chiar dacă opțiunea „da” va câștiga, regula conform căreia copiii născuți în Italia din părinți străini nu pot solicita cetățenia până la vârsta de 18 ani va rămâne neschimbată.
Partidele de centru-stânga din opoziție și-au exprimat sprijinul pentru cele cinci referendumuri și au încurajat cetățenii să voteze.
Conform celui mai recent sondaj realizat de Demopolis, doar 46% dintre respondenți au declarat că sunt la curent cu referendumurile, iar doar 30% au spus că vor participa la vot.
Dintre cele nouă referendumuri organizate în Italia între 1974 și 1995, doar unul nu a reușit să atingă cvorumul. În contrast, din 1997 încoace, din cele opt referendumuri organizate, doar referendumul din 2011 privind gospodărirea apelor publice a atins pragul de 54,8% din alegătorii eligibili.
„Scopul nostru este să atingem cvorumul; avem nevoie de cel puțin 50% plus unu pentru ca votul să conteze. Este o luptă corectă și o oportunitate de a schimba Italia în bine. Voi lăsa tactica exasperată în seama lui Meloni, care speră să facă referendumul să eșueze. Este o rușine”, a explicat Elly Schlein, lidera PD.
Referendumul a fost promovat de deputatul Riccardo Magi din partea partidului progresist +Europa, care a reușit să strângă peste 637.000 de semnături, obținând astfel susținerea altor partide, asociații și sindicate.
Obiectivul acestui referendum, care nu are legătură cu chestiunile de muncă, este reducerea cerinței de rezidență legală de la 10 la 5 ani pentru a solicita cetățenia, care, odată obținută, ar putea fi transmisă copiilor minori. Reforma ar afecta cel puțin 2,3 milioane de persoane din Italia.
„Referendumul”, a explicat Magi, „reprezintă un impuls de modificare a unui regulament privind naționalitatea ce datează din 1992, pe care îl consider vechi și incorect. Acesta rămâne în vigoare deoarece guvernele și parlamentele care s-au succedat în ultimii ani nu au avut voința politică de a-l schimba”.
Propunerea de referendum este rezonabilă, afirmă el, deoarece nu face decât să reducă durata de rezidență necesară, lăsând neschimbate celelalte cerințe: venitul minim, statutul juridic, lipsa cazierului și cunoașterea limbii italiene.
Celelalte referendumuri, sprijinite de cel mai mare sindicat din țară, CGIL, vizează abrogarea unor norme de muncă, cum ar fi cea care prevede că persoanele angajate după 7 martie 2015 în companii cu peste 15 angajați nu pot fi reintegrate pe post în urma unor concedieri abuzive, chiar dacă un judecător decide că acestea trebuie să-și recapete posturile.
„Scopul nostru este să ajungem la un cvorum în speranța că majoritatea cetățenilor va vota, pentru că, făcând acest lucru, putem răsturna aceste legi absurde. Am organizat referendumurile în acest scop”, a declarat liderul CGIL, Maurizio Landini.
Se solicită, de asemenea, eliminarea plafonului privind indemnizația de concediere pentru lucrătorii disponibilizați în mod nejustificat din întreprinderile mici, precum și alte reguli privind utilizarea contractelor pe durată determinată. O altă întrebare vizează creșterea răspunderii angajatorului în cazul accidentelor de muncă sau al bolilor profesionale.
