În plus, liderul american a afirmat că nu va exista o „pace imediată” în Ucraina, după o conversație telefonică cu omologul său de la Kremlin.
Putin a discutat la telefon și cu Papa Leon al 14-lea despre războiul din Ucraina. Suveranul Pontif l-a îndemnat să facă un pas concret spre pace, subliniind importanța dialogului.
Pe de altă parte, Volodimir Zelenski a cerut un armistițiu înainte de orice negocieri și a propus un summit cu Vladimir Putin și Donald Trump.
Imaginile din satelit indică faptul că atacul Ucrainei a distrus și avariat bombardiere strategice în profunzimea teritoriului Rusiei.
După o discuție telefonică de o oră și 15 minute cu Vladimir Putin, Donald Trump a postat pe rețeaua sa socială: „A fost o conversație bună, dar nu una care va conduce la o pace imediată. Președintele Putin a afirmat cu fermitate că va trebui să răspundă atacului recent asupra aerodromurilor rusești.”
Yuri Ushakov, consilierul lui Vladimir Putin, a declarat: „Cred că a fost util pentru Trump să audă evaluările noastre cu privire la cele întâmplate. Trump a subliniat că partea americană nu a fost informată în prealabil despre acest atac de către autoritățile ucrainene competente.”
Experții occidentali consideră că represaliile Rusiei în urma atacului ucrainean vor depinde de modul în care administrația Trump va gestiona această situație.
Operațiunea „Pânza de păianjen”, așa cum a fost denumită de ucraineni, a dus la distrugerea a zeci de bombardiere strategice rusești, atacând aerodromuri aflate la mii de kilometri de linia frontului.
Sergei Ryabkov, ministrul adjunct rus de externe, a afirmat: „Aceste acte criminale scandaloase ale regimului de la Kiev indică o escaladare clară a conflictului. Din partea Kievului nu există limite, la fel ca și din partea celor care îl susțin, inclusiv Marea Britanie, și aș menționa și alți „războinici” europeni, care fac tot posibilul pentru a sabota orice oportunitate de a ajunge la o soluție pașnică.”
În cadrul unei videoconferințe cu șefii serviciilor de securitate, Vladimir Putin a calificat exploziile din regiunile Bryansk și Kursk drept atacuri teroriste, menite să împiedice negocierile de pace. Șapte persoane au murit și peste 100 au fost rănite în urma acestor deflagrații, care au dus la deraierea a două trenuri.
Moscova dă vina pe Kiev pentru aceste incidente.
Vladimir Putin a afirmat: „Ei (ucrainenii) ne cer să suspendăm acțiunile militare pentru 30 sau chiar 60 de zile, solicitând o întâlnire la nivel înalt. Cum pot avea loc astfel de reuniuni în aceste condiții? Despre ce să discutăm?! Cine ar purta discuții cu cei care se bazează pe teroare, cu teroriștii?”
În plus, liderul de la Kremlin a pus sub semnul întrebării posibilitatea unei întâlniri personale cu omologul său ucrainean.
Volodimir Zelenski a declarat: „Nu trebuie să ne așteptăm la nimic din partea lui Putin. Nu trebuie să așteptăm momentul în care va fi pregătit pentru pace. Le propunem rușilor, și cred că partenerii noștri ne-ar putea sprijini, le propunem un armistițiu înainte de întâlnirea liderilor. Pentru a evita insinuările, locația este la alegerea rușilor – Istanbul, Vaticanul, Elveția – toate acestea sunt opțiuni. Propunem să ne întâlnim în orice zi începând de luni.”
De la Kiev, Volodimir Zelenski s-a adresat miniștrilor Apărării din așa-numitul Grup de contact pentru apărarea Ucrainei, reuniți la sediul NATO din Bruxelles. Zelenski a solicitat accelerarea livrărilor de sisteme de apărare antiaeriană, în special a celor de tip Patriot, pentru a contracara atacurile Rusiei.
În cadrul reuniunii, Marea Britanie a anunțat un pachet de sprijin de 350 de milioane de lire sterline, incluzând livrarea a 100.000 de drone. Șeful Pentagonului a lipsit de la această întâlnire, un lucru rar întâlnit în ultimii trei ani.
Pe de altă parte, Secretarul General al NATO a dat asigurări că Statele Unite își mențin angajamentul față de alianța nord-atlantică și că nu există planuri de retragere a trupelor americane din Europa, în acest moment.
