Kremlinul a desfășurat campanii de dezinformare și în cazul alegerilor din România, Moldova și Georgia, având ca scop îndepărtarea acestor țări de Uniunea Europeană și, eventual, atragerea lor în sfera de influență a Moscovei, conform El Pais.
De asemenea, Kremlinul a profitat de catastrofa provocată de fenomenul „Dana” din Spania pentru a genera neîncredere în instituțiile democratice ale țării, delegitimând sprijinul Spaniei pentru Ucraina și proiecționând o imagine internațională de haos. Aceste informații sunt prezentate în raportul anual privind securitatea națională, elaborat de Departamentul de Securitate Națională (DSN) al Președinției Guvernului, condus de generalul Loreto Gutiérrez Hurtado. Documentul a fost transmis parlamentului spaniol.
Este pentru prima dată când, conform El Pais, un document oficial face legătura între răspândirea de zvonuri și știri false, care au urmat după catastrofa naturală din provincia Valencia în toamna anului 2024, și campaniile de dezinformare promovate de guvernul rus.
„Cu ocazia crizei cauzate de furtuna Dana, pe 29 octombrie 2024, sistemul de propagandă și dezinformare pro-Kremlin a amplificat și adaptat narațiuni preexistente pentru a-și susține interesele”, explică raportul. „Actorii pro-ruși s-au concentrat pe promovarea neîncrederii cetățenilor în instituțiile publice, delegitimând sprijinul pentru Ucraina sub pretextul necesității de ajutor real pentru zonele afectate de Dana și proiectând imaginea unei țări aflate în haos”, adaugă acesta.
Documentul subliniază că dezinformarea reprezintă unul dintre principalele riscuri pentru securitatea națională, reamintind că Forumul Economic Mondial plasează informațiile eronate pe termen scurt ca prim risc global.
„Evenimente precum pandemiile, procesele electorale sau catastrofele naturale vor continua să fie exploatate și instrumentalizate de Kremlin”, avertizează raportul.
Operațiunea „Doppelgänger”
Pe baza cercetărilor Serviciului European de Acțiune Externă (SEAE), Departamentul de Securitate Națională explică faptul că, la mijlocul anului 2022, după ce Rusia a început invazia în Ucraina, a fost lansată campania „Doppelgänger”, atribuită Rusiei și care este încă activă. Aceasta are o structură informațională formată din 228 de domenii și 25.000 de conturi de rețele, coordonate între ele și care operează în diferite limbi, inclusiv în spaniolă, fiind asociată cu 60 de incidente documentate.
„Kremlinul a desfășurat campanii de dezinformare pentru a influența procesele electorale din alte țări, precum Moldova, România sau Georgia, cu scopul de a le îndepărta de Uniunea Europeană sau, ideal, de a le atrage în sfera de influență a guvernului rus”, menționează documentul spaniol. De asemenea, se adaugă că Kremlinul ar fi promovat campanii de dezinformare împotriva procesului electoral din 2024 din SUA, în urma căruia a fost ales Donald Trump.
Departamentul pentru Securitate Națională avertizează că aceste campanii se desfășoară prin canale neconvenționale și mai sofisticate decât în trecut, când au fost utilizate mijloace legate de Kremlin, precum Sputnik și RT. Acum, „trasabilitatea până la sursă este mai dificilă”, deoarece actorii operează infrastructuri multiple, create special pentru anumite ocazii și funcționează independent.
Utilizarea inteligenței artificiale (IA) a reprezentat, de asemenea, „un salt calitativ și cantitativ în difuzarea masivă și aproape instantanee a conținutului dezinformativ”, adaugă raportul. Cel puțin 41 de cazuri de utilizare a IA pentru manipularea informațiilor au fost înregistrate de SEAE.
Riscuri, amenințări și pericole
În ceea ce privește evaluarea riscurilor și amenințărilor, raportul identifică vulnerabilitatea spațiului cibernetic, campaniile de dezinformare, fluxurile migratorii nereglementate, tensiunile strategice și regionale și instabilitatea economică și financiară ca fiind cele mai grave. De asemenea, dezinformarea și spațiul cibernetic sunt prezentate ca fiind cele mai mari riscuri în următorii cinci ani, în timp ce experții consideră că, pe termen lung, în 2035, cel mai mare pericol îl reprezintă fragmentarea și incertitudinea strategică.
Deși documentul dedică un capitol vulnerabilității energetice, nu face nicio mențiune despre riscul unei pene totale de curent, precum cea care a avut loc pe 28 aprilie și a afectat Spania și Portugalia. Raportul a fost aprobat de Consiliul Național de Securitate pe 24 aprilie, cu doar patru zile înainte ca întreaga rețea electrică a peninsulei să fie scoasă din funcțiune.
