Proiectul inițial al Ministerului de Interne pentru dezvoltarea a 7.800 de sisteme de drone și antidrone va continua acum în colaborare cu alte state, ceea ce ar putea reduce investițiile naționale în acest sector. Ministerul a alocat un buget de 223 milioane de euro prin programul SAFE pentru aceste inițiative.
Constructorii locali susțin că autoritățile ar fi trebuit să efectueze un audit înainte de a lua decizia. Incidentul din Galați, în urma căruia un aparat de zbor Geran 2 a provocat daune și răni, a readus în discuție necesitatea unor astfel de sisteme.
În trecut, România ar fi putut efectua achiziții individuale, ceea ce ar fi permis o producție mai mare în țară. În data de 30 mai, a fost anunțat că programele MAI nu figurează pe lista achizițiilor singulare, ceea ce a generat confuzie.
Ministerul Apărării, în paralel, își propune dotarea armatei cu echipamente de apărare aeriană, având un buget de 16,7 miliarde de euro, din care 2,8 miliarde pentru Ministerul de Interne. Radu Miruță, ministrul Apărării, a subliniat importanța ca produsele necesare să fie fabricate în România.
Trei programe de apărare antiaeriană au fost deja aprobate și vor fi realizate în colaborare cu Rheinmetall Italia, valoarea totală fiind de 982 milioane de euro. De asemenea, se discută despre coproducția de drone pentru Ucraina, dar contractul nu a fost semnat încă.
Ministerul Afacerilor Interne a planificat două programe de drone prin SAFE, cu un buget total de peste 222 milioane de euro, dar se pare că acestea vor fi realizate în cooperare cu alte state, ceea ce ar putea afecta producția locală.
Reprezentanții MAI au declarat că decizia de a colabora cu alte state nu va duce la pierderea finanțării, dar ridică întrebări cu privire la strategia de localizare a producției. Companiile românești implicate în proiecte au avut reacții mixte, unii exprimându-și nemulțumirea față de schimbările de strategie.
