România a experimentat pierderi semnificative în utilizarea fondurilor din PNRR destinate patrimoniului și turismului, cu multe proiecte lăsate nefinalizate sau anulate. În special, în cazul castelelor, sumele alocate au fost risipite din cauza licitațiilor fără ofertanți sau a întârzierilor în demararea lucrărilor.
Un exemplu este Amfiteatrul de la Ulpia Traiana, care a beneficiat anterior de fonduri europene. O intervenție recentă ar fi putut transforma acest loc într-un punct turistic de referință, având în vedere că este inclus în Ruta Castrelor Romane, un proiect ce urmărește promovarea fortificațiilor romane din Dacia.
Investițiile din PNRR au fost menite să sprijine comunitățile locale prin atragerea de turiști, dar multe dintre acestea nu au fost absorbite la timp. De exemplu, 12 milioane de euro au fost alocate pentru diverse proiecte, dar unele șantiere continuă să fie în lucru.
Cinci așezări au primit împreună 15 milioane de euro, iar la castrul din Bologa, județul Cluj, au fost realizate lucrări de restaurare, inclusiv o poartă de intrare în mărime naturală. Altele, precum ruta castelelor, ar fi putut aduce mai mult de 30 de milioane de euro pentru reabilitarea a șapte monumente istorice.
Cu toate acestea, nu toate proiectele au fost gestionate corespunzător. De exemplu, Castelul Beldi a pierdut finanțarea din cauza lipsei de ofertanți, iar la Huniade din Timișoara s-a început prea târziu procesul de licitație.
Între timp, Castelul Corvinilor din Hunedoara a finalizat recent lucrările de restaurare, cu un buget de 4 milioane de euro din PNRR, plus 2,8 milioane din bugetul local. Această fortificație medievală, cu o istorie bogată, a fost salvată de la degradare.
În Delta Dunării, situația este și mai gravă. Două proiecte majore, ce ar fi putut aduce 50 de milioane de euro, au fost ratate. Proprietarii de pensiuni se plâng de scăderea numărului de turiști, care preferă excursii scurte fără a se caza local.
Unul dintre proiecte viza dezvoltarea turismului lent, iar altul se concentra pe decolmatarea lacurilor Fortuna și Uzlina, esențiale pentru ecosistemul local. Aceste lucrări ar fi ajutat nu doar la atragerea de turiști, dar și la conservarea biodiversității din zonă.
Din păcate, pierderile financiare sunt un semnal de alarmă pentru viitorul patrimoniului cultural și natural din România, arătând nevoia urgentă de o gestionare mai bună a fondurilor europene.
