Conform unui proiect de lege recent consultat, minorii din România nu vor mai putea accesa internetul și nu vor putea crea conturi personale pe rețelele sociale până la vârsta de 16 ani, decât cu acordul părinților.
De asemenea, platformele online care nu implementează măsuri adecvate pentru protejarea minorilor sub 18 ani de conținutul nociv vor putea fi sancționate cu amenzi cuprinse între 0,5% și 3% din cifra de afaceri anuală globală.
Proiectul de lege stipulează că „până la împlinirea vârstei de 16 ani, minorul va accesa comunicații electronice și serviciile societății informaționale și va putea crea conturi personale, în nume propriu, numai în baza unui acord parental verificabil. Este interzisă furnizarea de servicii online minorului cu vârsta mai mică de 16 ani fără validarea prealabilă a acordului parental”.
Acordul parental este definit ca „consimțământul expres al reprezentantului legal al minorului în vârstă de până la 16 ani privind permisiunea de acces a minorului la comunicațiile electronice și la serviciile online, care permite părinților sau tutorilor legali să ia decizii informate cu privire la conținutul pe care minorul urmează să-l vizioneze, stocheze și utilizeze”.
Reprezentanții autorităților au propus, printr-un alt proiect, ca platformele de tip VLOP (Very Large Online Platforms), cum ar fi Meta (Facebook), TikTok, YouTube și X, să implementeze măsuri pentru protejarea minorilor sub 18 ani de conținutul dăunător distribuit pe aceste platforme. În caz contrar, acestea pot fi sancționate cu amenzi între 0,5% și 3% din cifra de afaceri anuală globală.
Conținutul dăunător este definit ca orice material scris, audio, video sau vizual care promovează violența, ura, pornografia, autovătămarea, comportamente dăunătoare sănătății, dependențele, fraudele, discursul instigator la ură, inclusiv pe criterii de rasă, sex, religie, orientare sexuală, exploatarea minorilor sau alte forme de risc care afectează dezvoltarea sănătoasă a copilului.
În contextul creșterii prezenței copiilor pe rețelele sociale, este esențial ca părinții să fie implicați activ în gestionarea accesului la internet al minorilor.
