Donald Trump a omis un detaliu crucial în prezentarea planurilor sale pentru Golden Dome (Cupola de Aur), un scut masiv de apărare antirachetă și aeriană: nu poate fi construit fără sprijinul Canadei. Este incert dacă vecinul din nordul Americii este dispus să participe, conform unei analize realizate de POLITICO.
Canada ar trebui să joace un rol esențial în acest proiect, evaluat la 500 de miliarde de dolari, destinată construirii Golden Dome, conform oficialilor și experților americani. Aceasta pentru că Ottawa ar trebui să furnizeze radarele și accesul la spațiul aerian necesar pentru a monitoriza rachetele care ar putea traversa Arctica.
În ciuda insistențelor lui Trump că Canada ar dori să participe la acest mega-proiect, liderii canadieni par a fi mai degrabă reticenți. „Sunt multe lucruri pe care pur și simplu nu le știm”, a declarat Shuvaloy Majumdar, un membru conservator al parlamentului Canadian. „Există multe aspecte care trebuie dezvăluite cu privire la modul în care se va desfășura parteneriatul economic și de securitate între America și Canada.”
Contextul relațiilor bilaterale
Trump, în anunțul său despre Golden Dome, a minimizat contribuțiile pe care Canada ar urma să le aducă proiectului. „Vor să aibă și protecție, așa că, ca de obicei, ajutăm Canada”, a afirmat el. Totuși, Trump se trezește într-o situație în care are nevoie de un aliat pe care l-a alienat considerabil.
Acesta a redus legăturile comerciale preferențiale și a inițiat o bătălie tarifară, afectând relațiile bilaterale. Premierul Mark Carney a avertizat că Statele Unite nu pot considera Ottawa ca pe un partener garantat și a început să caute alternative în materie de securitate. Astfel, Golden Dome oferă acum Canadei o nouă oportunitate de a influența relația deja tensionată dintre cele două țări.
Aspecte tehnice ale proiectului
„Nimic din parteneriatul Golden Dome nu a fost încă definit sau negociat”, a declarat Jack Reed, liderul democrat din Comisia pentru Servicii Armate a Senatului, într-un interviu. „Președintele, din cauza retoricii sale, a alienat o mare parte a populației canadiene, iar acest lucru se reflectă în liderii politici... nu mai există apropierea tradițională Canada-SUA.”
Canada dispune de aproape 6,45 milioane de kilometri pătrați de teritoriu, care oferă o capacitate esențială pentru monitorizarea rachetelor dezvoltate de Beijing și Moscova. „Ceea ce aduce Canada cu adevărat este terenul”, a afirmat Glen VanHerck, un general retras al Forțelor Aeriene, care a condus Comandamentul de Nord al SUA până anul trecut.
Canada a contribuit istoric la 40% din cheltuielile NORAD, iar fără aceste investiții, oficialii tem că SUA ar putea avea dificultăți în a crea o apărare antiaeriană viabilă în America de Nord.
Participarea Canadei în proiect
Ottawa ar trebui să își echipeze teritoriul cu radare și interceptoare, similar celor existente în California și Alaska, și să aibă un rol activ în comanda apărării aeriene. Canada a semnat deja contracte militare cu Australia pentru dezvoltarea unor radare cu rază lungă de acțiune, care ar putea fi integrate în NORAD.
„Ceea ce ne dorim este ca Canada să contribuie la producerea acelor active și să fie dispuși să le găzduiască pe teritoriul canadian, dacă este necesar”, a afirmat Tory Bruno, CEO al United Launch Alliance.
Cu toate acestea, susținătorii lui Trump contestă importanța Canadei în construirea Golden Dome. „Ar fi de ajutor, dar nu este vitală sau existențială”, a afirmat senatorul Dan Sullivan din Alaska. În plus, finanțarea pentru acest proiect rămâne o provocare, Casa Albă solicitând o investiție inițială de 25 de miliarde de dolari, în timp ce parlamentul Canadei nu va avea un buget aprobat până în toamnă.
