În comuna Ciugud, situată în inima Transilvaniei, investițiile în educație modernă au dus la crearea unei școli care pregătește generații viitoare nu doar inteligente, ci și curajoase.
Unitatea comunității a atras investiții semnificative, generând un flux de turiști din diverse colțuri. Luni, dăm startul campaniei „Săptămâna Verde” și urmărim un reportaj despre oamenii care își construiesc împreună o viață mai bună.
În Ciugud, o comună cu câteva mii de locuitori, primul pas spre schimbare a fost realizat în sistemul educațional. Autoritățile locale au investit fonduri din credite și fonduri europene pentru a transforma educația.
Astfel, școala din Ciugud a devenit prima instituție smart din mediul rural. Elevii beneficiază de table interactive, roboți educaționali și numeroase resurse digitale inovatoare.
Cuvinte de la Dan Lungu, purtător de cuvânt Ciugud
Dan Lungu afirmă: „Era să moară școala din Ciugud. Numărul mic de copii ne punea în pericol, iar pe estimările noastre, în cinci ani riscăm să nu mai avem învățământ public aici. Părinții își duceau copiii la școală în Alba Iulia. Am construit această școală ca un proiect în care am integrat tehnologia, inclusiv în clădirea inteligentă, care își reglează consumul de energie pe baza unor senzori.”
„De exemplu, în fiecare clasă, luminozitatea rămâne constantă, protejând astfel ochii copiilor. La finalul orelor, sistemul reduce consumul de energie. Măsurăm concentrația de dioxid de carbon în toate clădirile publice, inclusiv în școală, grădiniță sau Centrul Seniorilor,” a adăugat el.
Școala a devenit atât de cunoscută încât atrage și elevi ai căror părinți s-au mutat special în Ciugud. La ora de biologie, îl vedem la pian pe Edward, acompaniat de o colegă.
Pe fondul creșterii numărului de elevi, administrația plănuiește construcția unei noi clădiri, care va fi independentă energetic și va include pereți de tip cortină, care se deschid vara pentru lecții în natură.
Inițiative ecologice
Reporter: „Când ați ieșit din clasă, ați fost întâmpinată de elevi care au sărit să vă ia în brațe.”
Anca Matiș, directorul școlii din Ciugud, a răspuns: „Acesta este punctul sensibil pentru mine și nu trebuia să-l menționați. Mă încarc cu aceste îmbrățișări.”
Toti acești copii au făcut deja primii pași în reciclare. Dan Lungu a explicat: „Cu doi ani înainte de termenul stabilit, am inițiat proiectul Verzulică, Roboțelul reciclator. Am creat o monedă comunitară - ciuguban. Copiii primeau câte un ciuguban pentru fiecare ambalaj reciclabil, pe care ulterior îl puteau converti în lei pentru proiecte educaționale.”
În Ciugud, turiștii găsesc doar două-trei pubele de gunoi, dar localnicii colectează selectiv în trei pubele diferite, asigurate de autorități.
Gheorghe Damian, primarul comunei, a spus: „Am observat acest concept în Coreea de Sud. Acolo, gunoiul este considerat ceva intim, iar deșeurile trebuie păstrate acasă, nu aruncate la întâmplare.”
Dan Lungu a adăugat: „Când găsim deșeuri necorespunzătoare în pubela galbenă, cetățeanul primește un avertisment, similar cu un cartonaș galben la fotbal. Dacă greșește din nou, primește cartonașul roșu, adică o amendă.”
În Ciugud, există și Sfatul Înțelepților, unde seniorii se adună pentru a dezbate problemele comunității, iar soluțiile propuse ajung pe masa edilului.
Dezvoltarea comunei a atras investitori, de la firme locale la afaceri care atrag turiști, cum ar fi acest teren de golf extins pe 70 de hectare.
Debora Codrea, directorul complexului, a subliniat: „Acesta este un teren de golf la standarde Championship, respectând cele mai înalte cerințe internaționale, ceea ce ne permite să găzduim turnee internaționale și să ne punem pe harta importantă a golf-ului.”
Comuna dispune de o eoliană proprie, iar sediul primăriei utilizează energia generată de panourile fotovoltaice instalate în parcare. Aici, șoferii pot încărca gratuit mașinile electrice.
Ciugud oferă un exemplu rar în România, demonstrând că inovația nu provine întotdeauna din marile orașe, ci poate răsări din comunități mici și determinate. Schimbarea nu înseamnă revoluție, ci începe cu fiecare bec stins la timp, cu fiecare panou montat și cu fiecare copil care învață ce înseamnă un viitor sustenabil.
