În cadrul unei ceremonii marcante, Friedrich Merz și ministrul apărării, Boris Pistorius, au fost prezenți la lansarea brigăzii blindate, menită să asigure protecția flancului estic al NATO. Mulțimea a fluturat steaguri lituaniene, germane și ucrainene în semn de sprijin.
Noua unitate de luptă, brigada 45 de tancuri, va include 4.800 de soldați germani și 200 de civili. Această inițiativă a fost generată ca răspuns la invazia pe scară largă a Rusiei în Ucraina din 2022 și se preconizează că va atinge capacitatea operațională deplină până în 2027.
„Împreună cu partenerii noștri, suntem hotărâți să apărăm teritoriul alianței împotriva oricărei agresiuni. Securitatea aliaților noștri baltici este și securitatea noastră”, a declarat cancelarul Merz.
Desfășurare fără precedent
Desfășurarea trupelor germane reprezintă un moment istoric pentru Bundeswehr, având ca scop consolidarea apărării Lituaniei și a republicilor baltice Estonia și Letonia, foste state sovietice care au devenit membre ale NATO și UE și care se tem de un atac rusesc.
În cadrul unei conferințe de presă la Vilnius, alături de președintele Lituaniei, Gitanas Nausėda, Merz a subliniat că „revizionismul agresiv al Rusiei”, care urmărește să redeseneze harta Europei, generează riscuri grave pentru securitatea întregului continent, nu doar pentru Ucraina.
Merz, fiind primul cancelar care a servit în Bundeswehr, a afirmat: „Susținem ferm Ucraina, dar suntem uniți ca europeni și, ori de câte ori este posibil, acționăm ca o echipă împreună cu SUA”.
Perspectivele NATO
În perspectiva summitului NATO de luna viitoare de la Haga, Merz a declarat că alianța trebuie „să consolideze în mod durabil capacitățile de apărare europene, iar industria noastră de apărare trebuie să-și extindă capacitățile – trebuie să producă mai mult pentru Europa și să producă mai mult în Europa”.
Președintele Nausėda i-a mulțumit lui Merz pentru sprijinul acordat de Germania prin noua unitate de luptă, creată la cererea Lituaniei, care se învecinează cu Kaliningrad și Belarus, aliatul Moscovei. „Înțelegem amenințarea și credem că putem face față acesteia împreună cu aliații noștri”, a subliniat Nausėda, menționând că Lituania își propune să atingă noul obiectiv NATO de a cheltui 5% din PIB pentru apărare până anul viitor.
Merz a afirmat că Germania, ca cea mai mare economie a Europei, va atinge același nivel până în 2032, bazându-se pe un calcul de 3,5% din PIB pentru achiziții militare și 1,5% pentru infrastructura militară, inclusiv drumuri, poduri și porturi.
Retorica de apărare
Retorica puternică a lui Merz a fost primită favorabil de partenerii europeni, reprezentând o continuare și o extindere a conceptului de „Zeitenwende” (punctul de cotitură) în politica de apărare germană, stabilit de predecesorul său, Olaf Scholz. După ani de neglijare, Merz a promis construirea „cele mai puternice armate convenționale” a Europei, având în vedere că Germania nu deține arme nucleare proprii.
„Este un gest adecvat pentru cea mai populată și puternică țară din Europa din punct de vedere economic. Prietenii și partenerii noștri se așteaptă la acest lucru din partea noastră. De fapt, practic, o cer”, a declarat cancelarul german.
La rândul său, Boris Pistorius a promis că Germania va fi „gata să apere fiecare centimetru pătrat al teritoriului NATO” și a calificat brigada din Lituania drept „un semnal clar pentru orice potențial adversar”.
Securitatea în Europa
Donald Trump a exercitat presiuni asupra statelor membre NATO pentru a crește cheltuielile militare, acuzând adesea Germania că „profită” de pe urma Washingtonului. De asemenea, președintele american a provocat confuzie în rândul aliaților europeni cu mesaje contradictorii privind angajamentul SUA față de apărarea Ucrainei.
Întrebat despre informațiile referitoare la posibila reducere a trupelor americane din Europa, Merz a declarat că „nu are nicio indicație că SUA ar retrage trupele din Europa”.
Compromisul față de securitatea baltică a pus Germania în fața unor provocări, inclusiv găsirea unui număr suficient de soldați dispuși să servească în această regiune. În ianuarie, Bundestagul a adoptat o lege pentru a face această opțiune mai atractivă, oferind ore de lucru flexibile, indemnizații mai mari și plata orelor suplimentare.
Înainte de vizita lui Merz, ministrul lituanian al apărării, Dovilė Šakalienė, a subliniat importanța unei descurajări credibile față de Rusia, afirmând că Rusia ar putea ataca un stat NATO în termen de cinci ani. „Fiecare lituanian știe: dacă vin rușii, nimeni nu va fi cruțat”, a concluzionat el.
