Prezența la vot în România
Prezența la vot în România și diaspora
Prezența la urne, ora 07:10
Până la ora 07:10, aproape 100.000 de persoane au votat în secțiile organizate în țară, ceea ce reprezintă o prezență la urne de 0,54%.
Județele în care s-a înregistrat cea mai mare prezență la vot până la această oră sunt Ilfov, Constanța și Călărași.
Prezența totală la vot este aproape 5%, iar în diaspora și în România au votat peste 800.000 de cetățeni.
Pe cine votăm
După primul tur al alegerilor prezidențiale din 2025, românii au trimis în turul al doilea doi candidați cu viziuni politice complet diferite. Aceștia sunt Nicușor Dan și George Simion, fiecare având promisiuni specifice pentru alegători.
Nicușor Dan
Nicușor Dan este cunoscut pentru activitatea sa academică în matematică și pentru implicarea civică intensă, înainte de a deveni primarul general al Bucureștiului. Cariera sa politică se bazează pe o abordare pragmatică și orientată spre soluții tehnice, calități care atrag alegătorii interesați de eficiență administrativă și stabilitate.
Înainte de a intra în politică, Dan s-a remarcat prin activism în domeniul dezvoltării urbane sustenabile și lupta împotriva corupției — teme esențiale în discursul său public. La alegerile prezidențiale din 2025, în primul tur, Dan a obținut un rezultat solid, clasându-se pe locul al doilea, cu 1.979.767 voturi (20,99%), inclusiv 247.388 din diaspora.
Programul său electoral propune redesenarea administrativă a țării, reforme electorale și selecția judecătorilor Curții Constituționale exclusiv din rândul magistraților cu experiență.
George Simion
George Simion este liderul proeminent al Alianței pentru Unirea Românilor (AUR), partid care a câștigat rapid teren pe scena politică din România. Sub conducerea sa, AUR a cunoscut o creștere spectaculoasă, reflectând dorința unei părți semnificative a populației pentru alternative politice în afara sistemului clasic. Simion a început ca activist civic, fiind un susținător fervent al unirii României cu Republica Moldova — un subiect central în platforma sa politică. Valorile naționaliste și promovarea unității naționale stau la baza mesajului său, care rezonează puternic cu electoratul naționalist și conservator.
La alegerile prezidențiale din 4 mai 2025, Simion a obținut un scor remarcabil, clasându-se pe primul loc cu peste 41% din voturi, poziționându-l drept favorit în cursa pentru președinție.
Printre promisiunile sale electorale se numără dezvăluirea adevărului despre anularea alegerilor din 2024 și susținerea drepturilor românilor din țară și diaspora.
Alegeri prezidențiale 2025 – Informații esențiale despre ziua votului
Duminică, 4 mai, românii sunt invitați la urne pentru a-și alege președintele. Secțiile de votare s-au deschis la ora 7:00 și vor funcționa până la ora 21:00.
În total, 17.988.031 de cetățeni figurează pe listele electorale permanente.
- 1.016.350 de români cu domiciliul în străinătate sunt înregistrați cu drept de vot.
- 20.314 cetățeni nu pot vota, având acest drept interzis.
- 6.085 de români din diaspora s-au înregistrat pentru votul prin corespondență pe platforma www.votstrainatate.ro.
- 2.235 de alegători din străinătate au optat să voteze fizic la secție, înregistrându-se pe aceeași platformă.
Pentru acest scrutin au fost organizate 18.979 de secții de votare în România și 965 în străinătate, cu 15 mai multe decât la alegerile din 2024. Dintre secțiile din țară, 97,94% (18.587) respectă cerințele minime de accesibilitate pentru persoanele cu mobilitate redusă.
România își alege al cincilea președinte post-Revoluție: roluri și reguli constituționale
România își va desemna al cincilea președinte de la Revoluția din 1989. De atunci, țara a avut patru președinți: Ion Iliescu, Emil Constantinescu, Traian Băsescu și Klaus Iohannis. Potrivit Constituției, mandatul președintelui este limitat la două mandate consecutive, ceea ce înseamnă că oricine a ocupat deja două mandate nu poate candida imediat din nou, indiferent de rezultat.
Președintele României are atribuții esențiale atât în politica externă, cât și în cea internă, având un rol-cheie în sistemul politic național. De asemenea, ocupă cea mai înaltă funcție în stat și beneficiază de un salariu pe măsură. Rolul și puterile sale sunt strict reglementate prin legea fundamentală a țării. Atribuțiile președintelui se împart în două mari domenii: politica internă și cea externă. Constituția definește și condițiile clare pe care trebuie să le îndeplinească orice candidat pentru a ajunge în această poziție de top.
Urmărește Știrile PRO TV pe canalul de social media preferat:
Sursa: StirilePROTV
