Aproape trei sferturi dintre respondenți afirmă că ar merge cu siguranță la vot.
„Intenția de vot cumulată pentru partidele care ar putea forma majoritatea parlamentară (PSD, PNL, USR, UDMR) este de 50%, în timp ce celelalte partide parlamentare din opoziție adună un scor de aproximativ 44%”, subliniază Remus Ștefureac, directorul general al INSCOP Research.
Estimarea participării la vot pentru alegerile parlamentare
Pe o scară de la 1 la 10, unde 1 reprezintă „sigur nu” vor merge la vot și 10 „sigur da” vor merge la vot, 11,5% dintre români au ales 1, 0,3% au ales 2, 0,3% au ales 3, 0,5% au ales 4, 3,3% au ales 5, 0,6% au ales 6, 2% au ales 7, 2,3% indică 8, 3,2% indică 9 și 74,2% indică 10. De asemenea, 1,7% nu știu sau nu răspund la această întrebare.
Preferințele de vot raportate la întregul eșantion
În ceea ce privește preferințele de vot, 32,2% dintre români ar vota cu AUR, 14,7% cu PSD, 13,5% cu PNL și 10,2% cu USR. UDMR ar primi voturile a 3,8% dintre respondenți, SENS - 2,8%, POT - 2,7%, iar SOS România - 2,1%.
În plus, 1,3% din totalul eșantionului își exprimă preferința pentru un candidat independent, iar 1,1% pentru un alt partid.
7,2% dintre respondenți afirmă că nu s-ar prezenta la vot, 6,3% că nu știu sau nu s-au decis, iar 2,2% nu răspund.
Preferințele de vot în rândul celor care ar merge la vot
Privind cei care au exprimat o preferință pentru un partid din listă (84,4% din total eșantion): 38,1% dintre alegători ar vota cu AUR, 17,4% cu PSD, 16% cu PNL, iar 12,2% cu USR. UDMR ar avea 4,5% dintre voturi, SENS - 3,3%, POT - 3,2%, și SOS România - 2,5%. Totodată, 1,5% dintre respondenți ar vota pentru un independent, iar 1,3% pentru un alt partid.
Raportat la cei care au exprimat preferința pentru un partid din listă și care declară că s-ar duce sigur la vot (67,1% din total eșantion), 38,3% dintre alegători ar vota cu AUR, 16,6% cu PNL, 15,2% cu PSD, iar 13,3% cu USR. UDMR ar primi 4,7% dintre voturi, SENS - 4,1%, POT - 3,5%, și SOS România - 1,8%. 1,5% dintre respondenți își exprimă preferința pentru alt partid, iar 1,1% pentru un independent.
Concluzii
Remus Ștefureac, director executiv al INSCOP Research, afirmă: „Dincolo de reprezentarea parlamentară, intenția de vot cumulată pentru partidele care ar putea forma majoritatea parlamentară (PSD, PNL, USR, UDMR) este de 50%, în timp ce partidele din opoziție adună un scor de aproximativ 44%. Partidele nereprezentate în Parlament obțin un total de 6%. AUR conduce detașat în clasamentul intenției de vot, având un scor similar cu cel obținut de candidatul prezidențial George Simion în primul tur al alegerilor prezidențiale (38%). PSD și PNL se află într-o competiție strânsă pentru locul doi, cu scoruri sub 20%. PSD este în scădere, iar PNL în creștere, probabil datorită revenirii lui Ilie Bolojan la conducerea partidului, un lider cu un nivel ridicat de încredere.
Aceste date au fost colectate în perioada 26–30 mai 2025, prin metoda CATI (interviuri telefonice), pe un eșantion reprezentativ de 1.150 de persoane. Eroarea maximă admisă este de ±2,9%, la un grad de încredere de 95%.
