Preferințele alimentare ale românilor variază semnificativ în funcție de regiune, influențate de tradițiile locale și de nivelul de trai. În Oltenia, de exemplu, carnea tocată este extrem de populară datorită gustului său intens și prețului accesibil, fiind folosită în preparate tradiționale precum chiftele, sarmale și ardei umpluți.
Chef Alex Petricean subliniază diversitatea modurilor de preparare a cărnii tocate, menționând că aceasta este adesea mai ieftină și mai ușor de utilizat în rețete tradiționale.
În schimb, în vestul țării, gospodinele preferă carnea proaspătă, achiziționată de la producători locali, având în vedere influențele culinare ungurești și nemțești. Antropologul Mircea Groza observă că și în Transilvania se remarcă aceeași tendință, ardelenii având o predilecție pentru preparatele gătite lent, precum gulașul și cârnații.
În Moldova, carnea de porc este considerată o delicatesă, consumul său fiind rezervat sărbătorilor. Porcul, crescut în gospodării, este transformat în tochituri și cârnați conservate, având un rol important în alimentația localnicilor.
Potrivit statisticilor, consumul mediu anual de carne de porc în România a crescut la 39 de kilograme pe persoană. Consumatorii apreciază versatilitatea acestei cărni, care poate fi folosită în diverse preparate, de la sarmale la fripturi.
În ceea ce privește preferințele diferitelor generații, tinerii tind să aleagă carne cu un conținut mai mare de grăsime, cum ar fi ceafa de porc, în timp ce persoanele mai în vârstă preferă carnea mai slabă, precum mușchiulețul.
În ciuda popularității sale, carnea de porc românească se confruntă cu o concurență acerbă din partea importurilor. Dr. Adrian Balaban, președintele Asociației Producătorilor de Carne de Porc din România, anunță inițiative pentru a spori recunoașterea cărnii locale, inclusiv un logo special pentru produsele autohtone.
În prezent, aproximativ 80% din carnea de porc disponibilă în magazine provine din import.
