România se confruntă cu o problemă alarmantă în ceea ce privește risipa alimentară. Anual, sunt aruncate aproximativ 2,5 milioane de tone de alimente, ceea ce înseamnă un consum irosit de 150 de kilograme pe persoană. Majoritatea produselor aruncate sunt mâncare gătită, dar și legume, fructe și alte produse alimentare cumpărate, în special, la reducere.
Conform statisticilor, unele familii ajung să arunce până la 800 de lei lunar în alimente. Cele mai frecvente produse care ajung la gunoi sunt tocănițele, ciorbele, sarmalele și fripturile. De asemenea, se aruncă o cantitate semnificativă de legume, produse de panificație și fructe.
„Este esențial să conștientizăm impactul risipei alimentare, nu doar din perspectiva economică, ci și din punct de vedere social și de mediu. La Up România, ne angajăm activ în reducerea acestei risipe prin programe și inițiative care promovează un consum responsabil și sustenabil”, a declarat Elena Pap, director Europa Up Group.
Risipa alimentară variază în funcție de generații, conform unui studiu recent realizat de Reveal Marketing Research. Elena Pap subliniază că „tinerii din generația Z, cu vârste între 18-24 de ani, au un comportament de consum mai risipitor, comparativ cu cei peste 35 de ani, care sunt mult mai responsabili.”
Iulian Stănescu, cercetător la Institutul de Cercetare a Calității Vieții, Academia Română, a adăugat: „Gospodăriile cu copii adesea planifică greșit nevoile de consum, ducând la risipă. Tinerii, pe de altă parte, nu sunt foarte interesați de mâncarea gătită și preferă diversitatea, dorind preparate similare cu cele întâlnite în baruri și bistrouri.”
Deși prețurile alimentelor au crescut, iar conștientizarea risipei alimentare a crescut, fenomenul continuă să persiste. Studiile anterioare sugerează că o familie aruncă, în medie, alimente în valoare de până la 500 de lei lunar, iar acum această sumă poate atinge chiar 800 de lei.
„Creșterea prețurilor îi determină pe români să caute mai multe produse la promoție, ceea ce contribuie la risipa alimentară. Cumpără cantități mai mari la prețuri reduse, fără a estima corect termenul de valabilitate pentru consumul din gospodărie”, a explicat Alina Corodeanu, reprezentant al Reveal Marketing Research.
Totuși, există și familii care reușesc să limiteze risipa alimentară prin depozitarea corectă a produselor sau prin congelare, mergând la cumpărături cu o listă bine stabilită.
