Termenul „pensii speciale” este utilizat frecvent în discuțiile publice pentru a descrie beneficiile pensionării pentru anumite categorii profesionale, care primesc condiții favorabile la ieșirea din activitate.
Conform datelor oficiale, înregistrările CNPP denumesc aceste pensii „pensii de serviciu”, iar termenul de „pensii speciale” se referă la șapte categorii distincte, reglementate prin opt acte normative. Acestea includ:
- Veteranii, invalizii și văduvele de război (11.836 persoane);
- Victimele persecuțiilor din perioada comunistă (260.399);
- Persoanele care au efectuat stagiul militar în cadrul Direcției Generale a Muncii între 1950-1961 (37.693);
- Eroii și martirii Revoluției din decembrie 1989 (912.437);
- Artiști (542);
- Membrii uniunilor de creație (14.025);
- Soții care beneficiază de pensii de urmaș (68.526).
Pensiile speciale oferă de obicei cuantumuri mai modeste comparativ cu pensiile de serviciu. De exemplu, persoanele din prima categorie menționată primesc pensii medii între 6.212 lei și 25.377 lei, în timp ce cei din a doua categorie au indemnizații ce variază de la 80 la 1.928 lei.
Aceste pensii speciale se calculează diferit față de cele acordate majorității pensionarilor din România, care sunt aproximativ 4,5 milioane. Categorii precum magistrații, funcționarii parlamentari și diplomații beneficiază de pensii speciale care sunt stabilite conform unor reguli distincte. Această terminologie este regăsită și în documentele oficiale ale guvernului, cum ar fi PNRR.
Un aspect important este că pensiile speciale au criterii de calcul diferite, care includ atât contribuțiile, cât și bonusuri acordate de stat, precum și o vârstă de pensionare mai redusă. Începând cu ianuarie 2024, pensiile pentru majoritatea românilor vor fi reglementate printr-o lege care se bazează pe inflația medie și creșterea salariului mediu brut. Totuși, indemnizațiile speciale vor rămâne influențate de deciziile politice, fără o legătură directă cu salariul mediu în plată.
