Pavel Durov, fondatorul platformei de mesagerie Telegram, a declarat recent că a fost solicitat de Nicolas Lerner, șeful agenției de spionaj extern a Franței, să interzică vocile conservatoare din România înaintea alegerilor. Durov a refuzat cererea, afirmând că nu va bloca utilizatorii din Europa, așa cum nu a făcut-o nici pentru opozanții din Rusia, Belarus sau Iran.
Într-o postare pe platforma X, Durov a explicat că întâlnirea cu Lerner a avut loc la Hôtel de Crillon din Paris, unde a fost sub control judiciar din cauza unor acuzații legate de crime organizate. El a subliniat: „Nu vom începe să restricționăm libertățile utilizatorilor români” și a adăugat un emoji simbolizând Franța.
Reacția agenției DGSE a fost promptă, afirmând că au avut loc întâlniri cu Durov pentru a-i reaminti responsabilitățile legate de prevenirea amenințărilor teroriste și a pornografiei infantile. Totuși, agenția a respins acuzațiile conform cărora ar fi solicitat interzicerea conturilor legate de procese electorale.
Acest incident a generat ecouri în rândul personalităților influente, inclusiv Elon Musk, care a redistribuit acuzația lui Durov, comentând cu un simplu „Wow” pe platforma sa. Durov avusese anterior o reacție similară la solicitările unui guvern occidental de a reduce la tăcere vocile conservatoare cu ocazia alegerilor din România.
În același timp, Nicușor Dan, primarul centrist al Bucureștiului, a câștigat alegerile prezidențiale din România, într-o victorie considerată surprinzătoare față de rivalul său naționalist de extremă dreapta, George Simion. Această victorie a fost văzută ca o ușurare pentru politicienii centriști de la Bruxelles, care se tem de creșterea sprijinului pentru partidele de extremă dreapta în contextul nemulțumirilor populare față de elitele politice.
