Clădirea adăpostește în prezent Muzeul Național de Istorie a României. Chiar peste drum se înalță Palatul CEC, o altă clădire emblematică a Bucureștiului.
O vizită la muzeul de istorie este o experiență captivantă pentru vizitatorii de toate vârstele, iar povestea clădirii este la fel de impresionantă ca artefactele expuse în vitrine.
Conform estimărilor, pentru construirea, amenajarea și dotarea Palatului Poștelor la cele mai înalte standarde ale epocii s-au cheltuit peste 6.000.000 de lei aur, conform Ziarului Lumina. Aceasta a fost una dintre cele mai costisitoare investiții ale statului pentru ridicarea unui sediu de instituție.
În acest articol, vă prezentăm și alte detalii inedite despre această frumoasă clădire, care continuă să fie unul dintre principalele obiective turistice din București.
Construit după modelul Palatului Poștelor din Geneva
În anul 1892, la solicitarea Direcției Telegrafelor și Poștelor, condusă pe atunci de Mihai Suțu, Consiliul de Miniștri a decis construirea unui Palat al Poștelor, destinat să fie sediul administrativ al acestei importante instituții. Locul ales a fost Piața Constantin Vodă, numită astfel după un vechi han construit aici de domnitorul Constantin Brâncoveanu. Clădirea hanului fusese distrusă de un incendiu puternic și demolată.
Planul palatului a fost conceput de arhitectul Alexandru Săvulescu, care a călătorit prin Europa pentru a observa cum arată Palatele Poștelor din marile orașe europene, astfel încât să poată realiza ceva la fel de impunător. Și a reușit! A ales ca model Palatul Poștelor din Geneva.
Piatra de temelie a fost pusă de regele Carol I al României pe 20 octombrie 1894, iar Palatul Poștelor a fost inaugurat în anul 1901. Clădirea este amplasată pe un teren de peste 10.000 mp și a fost construită într-un stil arhitectural eclectic, la modă în Europa acelor vremuri. Are subsol, parter și două etaje, iar la etajul 2, în aripa dinspre strada Franceză, a adăpostit Muzeul Poștei și o bibliotecă de specialitate. La vremea aceea, Palatul Poștelor avea cea mai modernă instalație de telefonie din Europa. Totodată, a fost cea mai mare clădire din România până la construirea Casei Poporului, în 1980, conform Historia.
Stilul arhitectural al Palatului Poștelor
Deși clădirea este concepută în stil eclectic, fațada aparține stilului neoclasic, de inspirație germană. Este o fațadă monumentală, cu trepte pe toată lungimea sa și cu un portic susținut de 10 coloane dorice.
Lateralele clădirii au cupole impunătoare, iar pe fațada principală există două sculpturi care îl reprezintă pe Mercur, mesagerul zeilor din mitologia romană, și o alegorie ce simbolizează Mecanica, adică progresul științei. Ambele statui sunt creația sculptorului Ștefan Ionescu-Valbudea.
Din păcate, o parte din frumusețea deosebită a acestei clădiri s-a pierdut în timp. La momentul construcției, Palatul Poștelor avea deasupra intrării zece statui alegorice, dintre care două create de celebrul Carol Storck. Acestea reprezentau Drumul de Fier și Electricitatea. Unele dintre statui au căzut la cutremurul din 1940, iar altele au fost îndepărtate pentru a evita prăbușirea lor.
Cum a devenit sediul Muzeului Național de Istorie
Conceput pentru a fi sediu al Direcției Telegrafelor și Poștelor, dar și pentru a adăposti un muzeu dedicat acestei instituții și o școală pentru pregătirea viitorilor funcționari, Palatul Poștelor a avut o istorie destul de agitată.
În perioada Primului Război Mondial, când trupele germane au ocupat Bucureștiul, clădirea a devenit sediul centrului de comunicații german, găzduind telegraful, centrala telefonică și poșta. Trupele de ocupație au profitat astfel de dotările moderne de care beneficia clădirea, pentru a le folosi în interes propriu.
Ulterior, Palatul Poștelor și-a menținut acest rol până în anul 1969, când autoritățile comuniste au decis renovarea și reamenajarea clădirii pentru a o transforma în sediul Muzeului de Istorie al României. Doi ani mai târziu, muzeul a fost inaugurat și deschis pentru public, continuând să funcționeze în incinta Palatului Poștelor până în prezent.
În prezent, Palatul Poștelor necesită lucrări urgente de reabilitare și renovare, un proces care va dura mai mulți ani. Restaurarea a început în septembrie 2002, dar lucrările s-au oprit în 2006, iar de atunci au fost mai multe proiecte și încercări de restaurare, care, din păcate, nu s-au finalizat.
