După trei ani de negocieri intense, un tratament obligatoriu din punct de vedere juridic a fost adoptat de Adunarea Mondială a Sănătății la Geneva, sub aplauzele reprezentanților țărilor membre OMS.
Adunarea Mondială a Sănătății este organismul decizional suprem al OMS.
Acordul este o victorie pentru sănătatea publică, știință și acțiune multilaterală. Va asigura că putem proteja mai bine lumea de viitoarele amenințări pandemice, a declarat directorul general al OMS, Tedros Adhanom Ghebreyesus. "Astăzi este o zi mare (...) este o zi istorică", a mai adăugat el pentru AFP.
Acest tratat a fost adoptat în prealabil, luni, în comisie de către Adunarea Mondială a Sănătății, printr-un vot desfășurat prin ridicarea mâinii, la solicitarea Slovaciei, cu 124 de voturi pentru, fără voturi împotrivă și 11 abțineri. Printre țările care s-au abținut luni se numără Iran, Israel, Rusia, Italia, Slovacia și Polonia.
Textul, adoptat la reuniunea anuală a țărilor membre ale Organizației Mondiale a Sănătății, stabilește o coordonare globală mai timpurie și mai eficientă pentru a preveni, detecta și răspunde rapid riscurilor pandemice, având în vedere eșecul colectiv în fața Covid-19, care a provocat milioane de decese și a devastat economia globală.
Pentru OMS, tratatul reprezintă un succes după negocieri adesea dificile, într-un context de reduceri drastice ale bugetului organizației, în ciuda crizelor din ce în ce mai mari cu care se confruntă.
Franța: Pandemia de Covid-19 a fost un electroșoc. Deși retragerea SUA din OMS, decisă de Donald Trump, nu este așteptată să intre în vigoare decât în ianuarie anul viitor, reprezentanții americani nu au mai participat la negocieri în ultimele luni. De altfel, SUA nu au trimis niciun delegat la adunarea OMS de marți.
Anne-Claire Amprou, ambasadoarea Franței pentru sănătate globală, a remarcat: "Pandemia de Covid-19 a fost un electroșoc. Ne-a reamintit brutal că virusurile nu cunosc granițe, că nicio țară, oricât de puternică ar fi, nu poate face față singură unei crize sanitare globale".
Acordul își propune să asigure accesul echitabil la vaccinuri, medicamente și alte resurse medicale în caz de pandemie. Negocierile s-au blocat de mult timp în privința unor aspecte cheie, cum ar fi supravegherea pandemiei și schimbul de date privind agenții patogeni emergenți.
În centrul acordului se află un nou mecanism de "acces la agenți patogeni și partajare a beneficiilor" (PABS), care ar trebui să permită un schimb rapid și sistematic de informații privind apariția agenților patogeni cu potențial pandemic.
Fiecare companie farmaceutică care acceptă să participe la mecanism va trebui, în caz de pandemie, să pună la dispoziția OMS acces rapid la un procent țintă de 20% din producția sa de vaccinuri, tratamente și diagnostice sigure, din care minim 10% va fi donat, iar procentul rămas comercializat la un preț accesibil.
Detaliile practice ale mecanismului, considerat bijuteria acordului, trebuie încă negociate în următorii unu sau doi ani, înainte ca tratatul să poată fi ratificat. Este necesară o ratificare de 60 de țări pentru ca tratatul să intre în vigoare.
Acordul consolidează, de asemenea, supravegherea multisectorială și abordarea "o singură sănătate" (umană, animală și de mediu). "Având în vedere că 60% din bolile emergente sunt cauzate de zoonoze, acest lucru este evident important", a subliniat reprezentanta Franței.
În acești trei ani de negocieri, acordul a fost contestat de cei care avertizează că acesta va limita suveranitatea statelor. În 2023, miliardarul Elon Musk a cerut țărilor "să nu-și cedeze autoritatea" în fața tratatului internațional propus pentru combaterea pandemiilor. OMS l-a acuzat apoi că a răspândit știri false.
Acordul "ne va ajuta să protejăm mai bine oamenii, indiferent dacă trăiesc în țări bogate sau sărace", a declarat directorul OMS, Tedros Adhanom Ghebreyesus.
