Discuțiile tensionate dintre președintele Donald Trump și prim-ministrul canadian Mark Carney, referitoare la posibilitatea transformării Canadei în cel de-al 51-lea stat american, ilustrează modul în care cererile categorice ale președintelui de modificare a hărților influențează și complică politica externă, conform Politico.com.
Cererile lui Trump de a schimba denumirile unor locuri geografice au alarmat aliații, generând conflicte între Casa Albă și presa, în legătură cu etichetările de pe hărți. Aceste acțiuni au suscitat îngrijorări că adversarii vor fi încurajați în revendicările teritoriale, contribuind la confuzie generală.
Obsesia cartografică a lui Trump
Compulsia lui Trump de a modifica hărțile are rădăcini adânci în cariera sa de afaceri, unde a câștigat putere prin dobândirea drepturilor de proprietate și branding. „Sunt un dezvoltator imobiliar în suflet”, a afirmat Trump în timpul întâlnirii cu Mark Carney, exprimând dorința sa de a aduce Canada sub controlul Statelor Unite. „Când scapi de acea linie trasată artificial, când te uiți la acea frumoasă figură când sunt puse împreună, eu sunt o persoană foarte artistică”, a adăugat el.
În 2022, Trump le-a spus jurnaliștilor că îi plac hărțile, afirmând: „Uitați-vă la mărimea Groenlandei. Este masivă. Ar trebui să facă parte din Statele Unite”. De asemenea, el a exprimat dorința de a „obține” Groenlanda, de a transforma Canada în „al 51-lea stat”, de a „recupera” Canalul Panama și de a „deține” Gaza.
Impactul geopolitic al denumirilor
Schimbările de denumire au consecințe geopolitice semnificative. Aceasta a devenit o problemă centrală în alegerile din Canada, a generat proteste în Groenlanda și a provocat haos în rândul presei de la Casa Albă. Președinta mexicană Claudia Sheinbaum a amenințat cu acțiuni legale împotriva Google pentru respectarea schimbării denumirii Golfului Mexicului în „Golful Americii”. În plus, ministrul iranian de externe a avertizat despre „mânia tuturor iranienilor” dacă Trump va continua cu schimbarea denumirii Golfului Persic în „Golful Arabiei”.
Hărțile ca instrument politic
De-a lungul anilor, hărțile au fost un instrument esențial în mesajele politice ale lui Trump. În timpul ambelor sale mandate, el a folosit hărți electorale pentru a sublinia legitimitatea victoriilor sale, chiar dacă aceste hărți nu reflectă întotdeauna realitatea demografică a voturilor. Într-un moment viral din primul său mandat, Trump a prezentat o hartă care părea să fi fost modificată cu un marker.
Fascinația lui pentru dimensiuni a fost evidențiată de afirmațiile sale legate de Canada și Groenlanda, ambele fiind țări mari pe hartă. Ryan Weichelt, profesor de geografie, subliniază că „dacă vrei să urmărești ceva, îl faci să pară mare”, o tehnică comună în cartografia politică.
Într-o declarație, directorul de comunicare al Casei Albe, Steven Cheung, l-a lăudat pe Trump pentru aprecierea sa față de geografie și istorie, spunând că „Această administrație este despre excepționalismul american”.
În concluzie, obsesia lui Trump pentru hărți și denumiri nu este doar o chestiune de preferințe personale, ci o strategie politică cu implicații profunde atât pentru politica internă, cât și pentru relațiile internaționale.
