Un nou proiect de lege este în discuție la Senat, care preconizează că monitorizarea electronică a agresorilor va deveni o condiție standard odată cu emiterea unui ordin de protecție. Statistica Poliției Române arată că, în primele șapte luni ale acestui an, au fost emise peste 10.000 de ordine de protecție, însă în doar 20% dintre cazuri s-a solicitat monitorizarea electronică.
Propunerea legislativă vizează automatizarea acestei măsuri, în speranța că astfel victimele nu vor mai fi nevoite să decidă asupra aplicării monitorizării, un aspect adesea influențat de frica de represalii din partea agresorului. Psihologul Gabriela Groza subliniază impactul psihologic asupra victimelor, care se tem adesea de reacțiile agresorului.
Conform datelor oficiale, s-au raportat aproximativ 1.000 de încălcări ale ordinelor de protecție provizorii și alte 4.000 pentru cele emise de instanțe, ceea ce amplifică trauma victimelor. O victimă a relatat experiența traumatică de a fi urmărită și abuzată de agresor, care nu a avut restricții de monitorizare.
Avocatul Ionuț Cocan a menționat o situație recentă în care un client a fost condamnat pentru violarea ordinului de protecție, iar poliția nu a acționat deși ar fi putut interveni prompt dacă ar fi existat un dispozitiv de monitorizare.
În prezent, Poliția Română dispune de 7.100 de kituri destinate combaterii violenței domestice, care includ o brățară de monitorizare pentru agresor și telefoane pentru victima și agresor. Aceste dispozitive sunt concepute pentru a alerta victimele și autoritățile atunci când agresorul se apropie.
Cynthia Păun, inițiatoarea proiectului de lege, a afirmat că, dacă se va rezolva problema resurselor umane, se pot găsi soluții eficiente. De asemenea, în cazul în care victima refuză telefonul, polițiștii pot lua măsuri alternative, cum ar fi instalarea de dispozitive fixe în zonele interzise agresorului.
