În Oltenia, oamenii se adună în horă, nu pentru a celebra, ci pentru a-i omagia pe cei care au plecat dintre noi prea devreme. Această tradiție include și ritualul de a primi pomană.
Unii localnici consideră că acest ritual le oferă ocazia de a-și aminti cu drag de cei stinși și de a depăși mai ușor durerea pierderii lor.
După slujba de la biserică, localnicii din Călărași se prind în hora tristă. În timpul dansului, ei primesc dulciuri, flori și ouă roșii, toate dăruite cu scopul de a-i pomeni pe cei plecați.
Adriana Ghiță, localnică, împărtășește: „Îi pomenesc pe cei plecați pe lumea cealaltă, am și eu în familie două suflete dragi plecate prea devreme. Prin acest joc și această horă de pomană, simți că ai făcut ceva bun pentru acea persoană dragă.”
Ritualul care durează trei ani
Familiile celor răposați organizează această tradiție timp de trei ani consecutivi, după decesul acestora.
Olimpia Șovăilă, organizator, explică: „Hora se joacă cu un brad sau cu o creangă de liliac pe care se așază tabloul, un colac și prosoape decorate.”
Oamenii cred că legătura dintre cei dispăruți și cei rămași este menținută prin rugăciune, amintiri frumoase și gânduri bune, dar și prin lumânări aprinse și pomană oferită cu dragoste.
Tradiția transmisă mai departe
Ștefania Ene, o fetiță, spune: „Vrem să ducem tradiția mai departe.”
Florentina Duculescu, localnică, adaugă: „Ne-am îmbrăcat în ie și în costum popular. Fiecare dă pentru sufletul celor plecați, toată lumea își dorește lumină și pace, iar credința este în sufletul nostru.”
Sorin Sandu, primarul localității Călărași, declară: „Era specificul familiilor oltenești să îi pomenească, deoarece sărbătoarea este, de fapt, o comemorare a celor care au murit tineri sau a altor persoane care au decedat înainte de Paște.”
Hora de pomană se păstrează în numeroase localități din Oltenia, având loc fie în prima, fie în a doua zi de Paște, sau la o săptămână după Înviere.
