Un nou studiu publicat în revista Biology, care a durat aproape un deceniu, a fost realizat de cercetătorii de la Anglia Ruskin University (ARU) și Imperial College London. Aceștia au identificat structuri asemănătoare celulelor roșii din sânge, conservate într-o fosilă de dinozaur.
Această descoperire deschide posibilitatea ca fosilele unor viețuitoare preistorice să fie utilizate pentru a studia tumorile din epoci străvechi, contribuind la completarea „puzzle-ului” molecular al cancerului și având potențialul de a influența tratamentele viitoare pentru oameni.
Ideea acestui studiu a fost generată în 2016, când profesorul Justin Stebbing, oncolog la ARU, a citit un articol despre o nouă fosilă descoperită în România, care prezenta o tumoare la nivelul maxilarului.
Fosilele au aparținut unui exemplar de Telmatosaurus transsylvanicus, o „șopârlă de mlaștină” cu cioc de rață, erbivor, care a trăit acum 66-70 de milioane de ani în Bazinul Hațegului din România.
„Justin a spus: 'Băieți, vreau să iau această tumoare și să văd ce putem descoperi din ea'”, a declarat Biancastella Cereser, medic și specialist în cercetarea cancerului la Imperial College London. „Am vrut să vedem dacă această tumoare de dinozaur ne poate oferi informații despre eventuale paralele cu cancerele umane, deoarece tumoarea pe care o avea acel dinozaur era un ameloblastom, o tumoare benignă a maxilarului, întâlnită și la oameni”, a adăugat ea.
Începând din 2017, a fost constituită o echipă internațională, din care au făcut parte trei oameni de știință specializați în cancerele umane: profesorul Justin Stebbing, medicul Biancastella Cereser și profesorul Pramodh Chandrasinghe de la Universitatea Kelaniya din Sri Lanka.
„Am contactat autoritățile din orașul românesc, care au fost foarte încântate să ne împrumute fosila”, a menționat Biancastella Cereser. „Am mers în România, am colectat specimenul și l-am adus înapoi, unde l-am perforat cu un burghiu extrem de fin”, a adăugat ea.
„Apoi, am plasat fosila într-un microscop sofisticat și am efectuat etapa de imagistică. Ceea ce am observat în interior erau structuri care semănau cu celulele sanguine”, a explicat specialistul de la Imperial College London.
Tehnica de Microscopie Electronică de Scanare (SEM) a permis cercetătorilor să identifice structuri cu densitate redusă asemănătoare eritrocitelor în osul fosilizat.
„Până de curând, arhivele fosile și descoperirea unor specii străvechi erau interesante doar pentru găsirea unor elemente dure, precum scoici sau schelete, pentru a evalua țesuturile”, a declarat Justin Stebbing. „Dar dacă ne concentrăm asupra elementelor de bază ale vieții sau ale cancerului, ceea ce am descoperit este că, pe lângă schelet, putem observa și țesuturile moi”.
„Am putut observa, de fapt, carnea cancerului. Aceasta înseamnă că putem studia cancerul nu doar la oameni sau pe animale, ci și cu zeci de milioane de ani în urmă. Aceasta ne ajută să înțelegem influența mediului asupra cancerului”, a continuat el.
Justin Stebbing a subliniat, de asemenea, că filmul Jurassic Park nu reflectă realitatea, deoarece nu putem recupera ADN din fosile vechi din cauza degradării acestuia în timp. „Ceea ce am descoperit este că proteinele din țesuturile moi pot supraviețui”, a adăugat el.
„Încercăm să înțelegem elementele fundamentale moleculare ale cancerului dintr-o perspectivă foarte veche. Dacă putem obține o înțelegere mai profundă a cancerului, putem dezvolta tratamente mai eficiente. Aceasta este doar o parte dintr-un puzzle pe care încercăm să-l construim”, a concluzionat cercetătorul britanic.
